V-am spus aceasta dimineata ca vreau doar sa va impartasesc cateva lucruri foarte practice din viata mea, legate de ideea de a face deciziile grele mai usoare. Si, in acelasi timp vreau sa scot in evidenta o multime de lucruri din Cuvantul lui Dumnezeu. Dar inainte de aceasta as vrea sa fac o mica introducere.
Biblia este foarte explicita in ceea ce priveste pacatele. Nu exista nici un motiv de a ne intreba ce interzice Dumnezeu. Puteti incepe cu decalogul, cele 10 porunci si veti vedea ca Domnul rosteste lucrurile pe care nu le permite. Sunt alte lucruri pe care Dumnezeu ne porunceste sa le facem, si a nu le face inseamna a pacatui. Noi nu suntem in necunostinta de cauza in ce priveste pacatul. Lucrurile explicate in mod specific in Scriptura ne sunt foarte clare. Noi stim ce este gresit. Noi, de asemenea stim ce este bine in ceea ce priveste multe lucruri, pentru ca Dumnezeu ne-a spus foarte clar aceasta.
Dar noi nu vrem sa vorbim despre ceea ce este specificat deja in Scriptura referitor la ce este bine si ce este rau, ci vrem sa vorbim despre ceea ce se afla intre aceste doua domenii pentru ca aici se afla dificultatea reala in luarea deciziilor. Daca cineva iti ofera posibilitatea sa minti, sa inseli, sa ucizi pe cineva, sa comiti adulter, sa poftesti, aceste lucruri evident ca sunt inacceptabile. Daca cineva iti propune ideea de a citi Biblia, de a te ruga, a marturisi, de a-L impartasi pe Domnul Isus Hristos si Cuvantul Lui cu cineva care are nevoie sa il auda, acest lucru cu siguranta este bun.
Dar cum stau lucrurile cu tot ceea ce este la mijloc si despre care Biblia nu vorbeste in mod specific? Si aceasta este o categorie destul de larga. De exemplu, sunt cativa oameni care spun ca exista anumite alimente pe care ar trebui sa le mancam si altele pe care nu ar trebui sa le mancam. Exista anumite persoane care doresc sa ne constranga cu dieta legii din Vechiului Testament si care spun ca adevarata spiritualitate este cu adevarat implicata in ceea ce mananci. Si desigur, daca mananci carne de porc sau orice altceva care nu este declarat "koser" de Vechiul Testament, pacatuiesti.
Altii, ar spune ca poti bea numai anumite bauturi. Daca bei anumite lucruri, pacatuiesti. Daca bei dintr-o alta categorie, nu pacatuiesti. Sunt multe lucruri de spus in legatura cu aceasta bazat pe Scriptura, dar nu exista nici o interdictie referitor la ceea ce sa bem sau nu.
Unii oameni cred, si acest lucru poate parea ciudat, dar este adevarat, unii cred ca sportul constituie un pacat. De fapt, cunosc pe cineva, care este foarte convins in privinta aceasta, si care a spus ca scrie o carte despre pacatul de a face sport. Pentru unii dintre voi nu este pacat, este un dumnezeu. Si ingenuncheati si va inchinati lui... de cate ori se iveste ocazia.
Sunt unii care cred ca televizorul este pacat. Daca ai televizor, nu esti spiritual. Sunt altii care sunt ca momaile. Stau si se holbeaza la el. Nu conteaza ce se difuzeaza, chiar si un simplu test le gadila imaginatia si il privesc pana le "pusca siguranta".
Unii spun ca daca mergi la film comiti un pacat. Daca intri intr-o sala de cinematograf, esti partas la faradelege. Daca iti dai banii...desi habar nu am cat costa un bilet la film... platesti industria producatoare de filme neevlavioase. Altii spun: ,,Ei bine, poti merge la film, pentru ca este un divertisment, este recreativ, si poti contempla frumusetea unui anumit scenariu" si asa mai departe.
Sunt oameni care cred ca daca faci si altceva duminica decat sa sezi si sa citesti din Biblie, comiti un pacat. Nu comiti ... cand eram mic, imi aduc aminte fiind intr-un anumit oras pe coasta de est in Philadelphia, nu era ingaduit sa faci nimic duminica recreativ. Veneam acasa imbracati in micile noastre costume Lord Fauntlerroy cu gulerele scrobite si o cravata micuta si sedeam pe canapea toata ziua. Nu aveam voie sa citim paginile cu desene pentru copii din ziare, nu aveam voie sa citim pagina sportiva, nu aveam voie sa ne uitam la TV, nu aveam voie sa iesim in curte sa ne jucam prinsea, nu aveam voie sa ne plimbam. Sedeam. Singurul pacat pe care il puteam comite si aveam voie sa-l comitem era pacatul lacomiei. Duminica aveam voie in mod literal sa ne umplem burtile sau sa ne indopam. Si desigur, cele mai multe dintre femei isi petreceau toata dimineata gatind o masa copioasa cu care pacatuiam toata dupa amiaza, dar nu ... n-o puteam rata. Si astfel eram prinsi de consecinta pacatului nostru. Dar pacatul acesta era tolerabil. Si in cele mai multe dintre cercurile evanghelice este inca tolerat... dovada fiind formatul celor mai multi dintre evanghelici. Dar oricum... noi ne abtinem de la el.
Imi aduc aminte ca aveam voie ca si copil sa joc carti. Aveai voie sa joci carti atata timp cat intre ele nu erau jokeri, carti de pica, de trefla si altele de genul acesta. Daca acestea aveau pe ele orice altceva erau bune. Dar daca aceste insemne erau tiparite pe ele, deveneau un lucru pacatos si era exclus ca vreo persoana respectabila care punea mana pe o asemenea carte si sa nu o puna imediat jos inainte ca sa comita vreun pacat. Aveai voie sa joci altfel de carti, sa strigi si sa arunci din pricina tensiunii anumite lucruri, dar trebuia sa fii foarte atent la felul cartilor pe care puneai mana.
Au fost oameni care credeau ca anumite jocuri sunt pacatoase. Anumite jocuri ca Monopoly invatau materialismul si de aceea ar fi trebuit sa existe jocuri ca ,,Umilinta si Saracie" pentru cei care doreau sa ajunga la adevarata spiritualitate chiar si prin lucrurile recreative.
Apoi sunt oameni care cred ca este pacat sa pui o tigara in gura, sa o aprinzi si sa scoti fum pe nas. Tocmai am venit din Carolina de Nord si i-am vazut pe cei mai multi dintre diaconi fumand. Si am intrebat pe cineva cum de acest lucru nu este pacat si mi-au spus ca toti cultiva tutun pe acolo si ca nu este pacat.
Dar, sunt altii care spun ca daca ai parul prea lung, este pacat. Si daca este prea scurt, acesta nu este un pacat numai daca este scurt de tot, si prin asta se intelege ca esti homosexual, asa ca trebuie gasita calea de mijloc ca sa nu pacatuiesti pana la urma.
Sunt alti oameni care cred ca anumite stiluri de imbracaminte sunt oglinda unei societati pacatoase. In ceea ce ma priveste, nu prea inteleg moda de astazi. Chiar n-o inteleg. Personal, cred ca Dumnezeu este simetric. Intelegeti? Eu cred ca Dumnezeu este simetric. Ii place ca ceea ce purtati sa fie egal in ambele parti. Dar eu vad haine care atarna care incotro. Adica, lucruri nebunesti care parca explodeaza in jurul celor care le poarta. Dar eu cred ca Dumnezeu este un Dumnezeu al simetriei. Oricum ... acesta sunt eu. Imi place sa am buzunare in ambele parti ale camasilor mele. Ce pot sa zic?
Si sunt altii care cred ca anumite stiluri de muzica sunt pacatoase. Muzica rock este pacatoasa. Si s-ar putea sa fim de acord cu acest lucru. Muzica country si western este prin absolut sanctificata. Dar sa te feresti sa asculti cuvintele.
Sunt unii oameni care cred ca e in regula ca fetele si baietii sa inoate in acelasi loc, si sunt altii, mai ales in partea de sud, care cred de exemplu ca acest lucru este un pacat. Ei il numesc ,,baie mixta" si lucrul acesta este interzis.
Dar sunt mult lucruri ca acestea care intra in categoria celor despre care Biblia nu spune nimic clar si de aceea sunt lasate la alegerea si decizia noastra. Calea cea mai usoara este sa se faca o lista de reguli. Acest lucru este foarte usor. Noi vom decide doar. Strangem un comitet si vom spune aceasta este gresit, aceasta este gresit, aceasta este gresit, aceasta este bine. Nu trebuie decat sa traim dupa aceste reguli. Si daca respecti aceste reguli, spunem ca esti spiritual. Si daca nu le respecti, te numim firesc. Aceasta este solutia cea mai usoara.
Ca si crestini, este necesar sa stim cum sa luam decizii in privinta acestor lucruri. Sunt lucruri pe care le intalnim in fiecare zi. Cum decidem? Ei bine, voi incepe prin a va da niste principii, in regula? Incepem sa le prezentam. Nu voi petrece prea mult timp cu ele, decat ca vi le voi impartasi. Eu folosesc aceste principii in viata mea personala. Intr-o zi m-am asezat pe un scaun si le-am asternut pe hartie. Ele sunt doar rezultatul propriei mele experiente. N- am studiat pentru a le afla, sunt lucruri cu privire la care ma intreb de cate ori sunt pus in situatia de a lua decizii care nu sunt "albe" sau "negre" in Biblie. Cu cat invatati sa aplicati aceste lucruri, cu atat mai repede va veti bucura de experienta voastra spirituala si veti intelege ce inseamna sa fiti liberi in Hristos si in acelasi timp sa va supuneti pe deplin scopului Sau perfect.
Principiul numarul unu, si vor fi zece cred, daca avem timp. Numarul unu, si deja imi spuneti ca nu vom avea timp, dar va voi indupleca eu ... primul, prieteni, despre care voi vorbi in urmatoarele minute... numarul unu: vreau sa va pun aceasta intrebare: va fi profitabil din punct de vedere spiritual? Va fi profitabil din punct de vedere spiritual? Uitati-va impreuna cu mine la 1Corinteni 6:12. Un text familiar pe care doresc sa il citim. L-am studiat detaliat in studiul nostru asupra acestei epistole minunate. Dar observati cu atentie versetul 12: ,,Toate lucrurile imi sunt ingaduite". Acum dati-mi voie sa va spun ca prin aceasta eu inteleg ca toate lucrurile in afara celor neingaduite, sunt ingaduite. Asta vrea sa spuna. Sunt cateva lucruri in Scriptura despre care deja se spune ca sunt neingaduite sau pacatoase. El nu se refera la acele lucruri. Ceea ce spune Pavel aici este ca toate lucrurile in afara celor neingaduite sunt ingaduite. Ati inteles? Toate lucrurile aflate pe un teren de mijloc, acel domeniu non-moral sunt ingaduite pentru mine. Toate lucrurile care nu sunt neingaduite sunt ingaduite pentru mine. ,,Dar nu toate sunt de folos" si aceasta inseamna literal ca nu toate lucrurile sunt in avantajul meu spiritual, adica nu toate sunt profitabile pentru mine.
Deci imi pun intrebarea pe care si-o pune Pavel: va intensifica decizia mea cresterea vietii mele spirituale? Va cultiva ea evlavia? Aceasta este o intrebare dreapta, o intrebare de baza. Va incuraja ea evlavia? Va fi ea profitabila pentru mine? Va fi in avantajul meu? Va fi un beneficiu pentru mine?
Exista lucruri care nu sunt rele in sine. Ma gandesc la dormit. Dormitul nu este gresit, este bun. Incerc si eu sa mai dorm cateodata. Mi-ar place sa dorm mai mult decat sunt in stare. Dar nu e nimic gresit in a dormi. De fapt, nu e nimic gresit sa dormi mai mult. Ati asteptat vreodata o dimineata in care sa puteti dormi mai mult? Sigur ca da. Cateodata se intampla ca ati vrea sa dormiti mai mult duminica dimineata, dar Domnul v-ar pedepsi pentru asta. Insa vreau sa spun ca toti asteptam zile in care sa putem dormi mai mult, pentru ca este un lucru placut. Dar acest lucru bun, de a dormi mai mult pentru a recastiga odihna fizica, daca este practicat prea des, nu va fi in beneficiul vostru spiritual, pentru ca va incuraja, ce anume? Lenea. A dormi mai mult din cand in cand nu este gresit, dar creeaza un alt obicei, si anume cel de moleseala. Si aceasta nu este spre beneficiul vostru.
Exista multe lucruri ca acestea in viata. Indiferent ce este, puneti-va intrebarea: este benefic din punct de vedere spiritual pentru mine? Este profitabil pentru mine? Este in avantajul meu? Cultiva lucrul acesta evlavia in viata mea?
Cu alte cuvinte, nu tratez viata spunandu-mi: ,,Pot face asta si sa scap cu fata curata?" Ci privind la viata mea imi spun: ,,Daca fac asta, voi fi mai evlavios? Va fi profitabil din punct de vedere spiritual pentru mine?" Haideti sa numim acest principiu, si il puteti nota, principiul utilitatii. Este util pentru beneficiul meu spiritual?
Principiul numarul doi - si vreau sa stiti ca nu voi trata aceste principii in mod aprofundat - este paralel si apropiat de primul: ma va zidi? Ma va zidi? Daca privesc la lucrul acela in mod izolat, este el profitabil din punct de vedere spiritual pentru mine? A doua intrebare: ma pune decizia mea pe calea care ma duce spre o mai mare maturitate spirituala? 1Corinteni 10:23, ne vorbeste in fond despre aceeasi idee: ,,Toate lucrurile sunt ingaduite..." , aceasta inseamna ca toate lucrurile in afara celor neingaduite sunt ingaduite...toate lucrurile care nu sunt bune sau rele in ele insele... ,,toate lucrurile sunt ingaduite dat nu toate sunt de folos" - acelasi gand. Apoi urmeaza: ,,Toate lucrurile sunt ingaduite dar nu toate zidesc".
Deci pun intrebarea: ma zideste lucrul respectiv? Si cuvantul este oikodomeo, care inseamna a zidi o casa. Va atrage aceasta decizie dupa sine alte lucruri care sa creasca stabilitatea mea spirituala, taria mea si maturitatea mea? 1Corinteni 14:26 spune: ,,... toate sa se faca spre zidirea sufleteasca." Pavel spune in 2 Corinteni 12:19 " ... toate aceste lucruri le spunem, preaiubitilor, pentru zidirea voastra". In 1 Corinteni 9:24, Pavel spune: Nu stiti ca cei ce alearga in locul de alergare, toti alearga, dar numai unul capata premiul? Alergati dar in asa fel ca sa capatati premiul!" Fiecare om angajat intr-o competitie atletica este temperat, adica se infraneaza in toate lucrurile. De ce? Pentru ca doreste sa castige. Versetul 27: ,,Si ma port aspru cu trupul meu" (in limba engleza ,,il supun"). Pavel vrea sa spuna ,,imi tin trupul in frau" adica il stapaneste cu violenta. Daca vreti ,,invinetesc ochiul trupului meu, il pocnesc in ochi cu scopul de a-l stapani pentru ca ceea ce fac sa ma zideasca". O alta traducere ar fi ,,imi robesc trupul".
Sincer sa fiu, si trebuie sa admitem sincer acest lucru, cei mai multi dintre noi suntem sclavii dorintelor noastre trupesti, nu-i asa? Adica vreau sa spun ca raspundem la impulsurile noastre fizice oricare ar fi ele. De aceea am afirmat mereu ca in ceea ce priveste autocontrolul si autodisciplina exista cateva elemente cheie. Daca va aduceti aminte am vorbit despre ele cu cateva luni in urma. A deveni o persoana disciplinata, trebuie sa te antrenezi in domeniul acesta. Si eu folosesc o multime de lucruri marunte dar practice in sensul acesta, ca de exemplu, sa incep mereu cu cea mai dificila sarcina. Asta te ajuta sa inveti autodisciplina. Un alt lucru care ma ajuta, este sa fiu punctual. Pentru a face asta, este necesar sa-ti ordonezi diversele elemente ale vietii, astfel incat sa te ajute sa ajungi la locul potrivit la timpul potrivit, hotarat mai dinainte. Asta inseamna control. Adica a pune lucrurile impreuna si coordona. Si un alt lucru care ma ajuta este sa invat sa spun nu, atunci cand ai tot dreptul sa spui da. Cu alte cuvinte, cand ai tot dreptul sa iesi in oras cu sotia ta, sa mancati copios dupa care sa luati cate o inghetata cu sos de ciocolata, sau sa mancati orice altceva, sa poti spune nu trupului tau, adica sa-i spui ,,Vezi, sunt inca in control". Cultiva autocontrolul in viata ta. Cand iti controlezi dorintele cu mintea, iti antrenezi ,,muschii" potriviti pentru a fi evlavios.
Deci imi pun intrebarea: daca fac lucrul acesta, ma zideste? Ma intareste? Ma va ajuta sa ma aseman mai mult cu Hristos? Ma va directiona spre o maturitate spirituala mai mare? Haideti sa numim acest principiu, principiul edificarii. Deci pana acum au fost principiul utilitatii si principiul edificarii.
Al treilea principiu - si pentru acesta va rog sa deschideti impreuna cu mine la Evrei capitolul 12 - ne determina sa ne punem a treia intrebare. Sunteti pregatiti? Aceasta este latura negativa a celor doua principii pe care tocmai le-am mentionat. Imi va incetini alergarea? Daca alerg asa cum spune 1Corinteni 9, daca alerg pentru a castiga un premiu, atunci trebuie sa ma intreb daca lucrul respectiv imi incetineste alergarea. Observati versetul 1 din Evrei 12, ca noi ne aflam intr-o cursa, o cursa a credintei. In capitolul 11 am vazut o multime de oameni care au trait prin credinta si care sunt marturii vii ale validitatii trairii prin credinta. Ei sunt norul de martori care ne indeamna sa traim prin credinta. Cunoasteti pasajul incepand cu versetul 4: ,,Prin credinta Abel... prin credinta Enoh... prin credinta Noe ... prin credinta Avraam... prin credinta Sara... prin credinta Iacov... Isaac, prin credinta Iosif... prin credinta Moise." Si continua sa vorbeasca despre caderea prin credinta a zidurilor Ierihonului, despre credinta prostituatei Rahav, si apoi despre credinta lui Ghedeon, Barac, Samson, Iefta, David, Samuel, a profetilor si asa mai departe. Barbati si femei, toti au trait prin credinta.
Avand atatia oameni care marturisesc despre viata de credinta si noi trebuie sa traim prin credinta, sa alergam in cursa credintei. Pentru a face acest lucru cu succes, observam din versetul 1 ca trebuie sa inlaturam orice piedica si pacatul care ne infasoara atat de usor, si sa alergam indurand in cursa care ne sta inainte privind la Isus care este autorul si desavarsirea credintei noastre si care pentru bucuria care-I statea inainte a suferit crucea, a dispretuit rusinea si acum sta la dreapta lui Dumnezeu.
Lucrul important pe care vreau sa-l observam este ,,sa dam la o parte orice piedica si pacatul". Ce concluzie rezulta de aici? Ca piedica este diferita de ce anume? De pacat. Noi trebuie sa lasam pacatul deoparte si trebuie sa inlaturam si piedica. Ei bine, care este diferenta? A alerga in aceasta agon (cuvantul grecesc pentru cursa) de unde provine cuvantul agonie, a trai aceasta coplesitoare viata de credinta cere hotarare, perseverenta, autodisciplina. Si pentru a face acest lucru, noi trebuie sa dam la o parte orice piedica ca de altfel si pacatul.
Acum ce inseamna ,,orice piedica"? Cuvantul este ogkos, care inseamna greutate. Nu este pacat. Este o cantitate in plus, fara rost, ceva care ne trage in jos, care ne distrage de la indeplinirea prioritatilor, ne distrage atentia, ne consuma energia, ne diminueaza entuziasmul pentru lucrurile lui Dumnezeu.
Sa ne gandim la un atlet care concureaza la proba de 100 de metri, si sa presupunem ca inainte de a alerga cei 100 de metri in cadrul unui eveniment sportiv mondial, iese in oras, se imbata, comite pacatul desfraului, se intoarce si incearca sa alerge. El ar alerga fara sa fi dat pacatul la o parte. El a pacatuit impotriva propriului trup si si-a risipit forta, putere. Dar sa presupunem ca este antrenat perfect, ca a facut tot ceea ce trebuia in cadrul procesului de pregatire, ca a fost in cea mai buna forma fizica, ca s-a facut tot ceea ce era nevoie in antrenarea lui, ca viata lui morala era curata, ca nu a fost indulgent cu trupul lui, dar s-a decis sa concureze in ghete de lupta si intr-o haina de lana. Acest lucru nu ar fi pacatos, dar ar fi prostesc. Aceasta ar fi o greutate nefolositoare.
Sa ma exprim mai simplu. Este oare pacat sa iesi cu sotia ta sambata seara, sa luati masa impreuna, sa mancati copios si apoi sa va plimbati cu masina si sa stati in fata lunii pe plaja, si sa spui sotiei tale cat de mult o iubesti si sa te intorci acasa la doua noaptea? Nu. Veti spune: ,,As vrea ca si sotul meu sa faca asa". Dar sa dam o noua dimensiune lucrurilor. Duminica dimineata la ora 8 ai intalnire de rugaciune, iar la 8:30 trebuie sa inveti din Cuvantul lui Dumnezeu. Dati-mi voie sa va spun ca nu este pacat ceea ce am spus mai sus, dar este o greutate nefolositoare care va avea impact asupra capacitatii tale de actiune in dimineata urmatoare.
Deci sunt cateva lucruri in vietile noastre, pe care le restrictionam pe motivul ca ne-ar incetini alergarea, nu-i asa? De aceea pentru mine, de exemplu, sambata seara este un timp foarte sacru. Este timpul ,,nu fac nimic". Imi aduc aminte ca pe vremea cand baietii mei jucau fotbal american (si sunt multumitor ca ultimul dintre ei, Mark, tocmai si-a incheiat cariera fotbalistica) in serile fotbal america de sambata, ieseam impreuna cu ei. Si atunci cand joaca fiul tau, te implici si tu in totalitate in acel joc. Eram implicat oricum, pentru ca si eu am jucat fotbal si imi placea foarte mult. Asa ca iti privesti fiul, emotiile tale se intensifica la maxim, te intorci de la meci, il reiei de cateva ori in mintea ta, mai ales daca fiul tau isi rupe piciorul si e la spital, asa cum s-a intamplat anul trecut, cand si-a rupt femurul langa incheietura si am stat treji jumatate din noapte, iar dimineata urmatoare am predicat din Cuvantul lui Dumnezeu ... si asa mai departe. Nu faci decat sa iti canalizezi gresit emotiile si procesele mentale. Nu este gresit sa mergi la meciul de fotbal al fiului tau, decat doar in cazul in care crezi ca fotbalul este un pacat. Si cred ca acesta este un privilegiu. Dar problema este ca adaugi vietii tale o greutate nefolositoare. Nu ai nevoie de asta. Nu trebuie sa te impovarezi cu lucrul acesta.
Exista mai multe forme de greutati de acest fel... legalismul, ceremonialul, risipa inutila a timpului care ne stoarce energia si ne da peste cap prioritatile. Deci trebuie sa va puneti o intrebare simpla: imi incetineste alergarea in cursa spirituala? Nu as face nici un lucru care mi-ar incetini randamentul in slujirea mea pentru Hristos. Poate fi ceva care in sine si in afara lui nu este rau, dar poate deveni o greutate nefolositoare pe care trebuie sa o port. Sa numim acest principiu, principiul excesului.
Numarul patru...ma va atrage in robie? Ma va atrage in robie? 1Corinteni 6:12, versetul cu care am inceput: ,,Toate lucrurile imi sunt ingaduite, dar nu toate imi sunt de folos; toate lucrurile imi sunt ingaduite, dar nimic nu trebuie sa puna stapanire pe mine." Nu ma voi lasa adus sub puterea vreunui lucru. Nu voi ingadui nici unui lucru sa ma stapaneasca.
Nu ar trebui sa ingaduim vreodata ca un lucru non-moral sa devina stapanul nostru. Si cu toate acestea sunt oameni... ganditi-va la om, regele creatiei, asa cum il descrie Psalmul 8: ,,Ce este omul ca sa Te gandesti la el? Si fiul omului, ca sa-l bagi in seama? L-ai facut cu putin mai prejos decat Dumnezeu, si l-ai incununat cu slava si cu cinste. I-ai dat stapanire peste toate lucrarile mainilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui: oile si boii laolalta, fiarele campului, pasarile cerului si pestii marii, tot ce strabate cararile marilor". Dar nu este uimitor faptul ca omul renunta la suveranitatea lui in schimbul lucrurilor marunte? Cati oameni nu s-au transformat in paraziti pentru ca nu se pot controla in ceea ce priveste vinul? Cati oameni nu au murit pentru ca nu au putut rezista tutunului? Cati oameni nu sunt care isi lasa vietile conduse literal de televizor, care nu este altceva decat o cutie cu o gramada de fire inventata de om, regele pamantului? Dintr-odata televizorul devine rege, suveran si omul nu este altceva decat sclavul lui. Drogurile inventate si descoperite de om in beneficiul celor care au nevoie de ele, devin stapanul atator barbati si femei.