Ati auzit ca s-a zis: "Sa iubesti pe aproapele tau, si sa urasti pe vrajmasul tau."
Dar Eu va spun: Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blastama, faceti bine celor ce va urasc, si rugati-va pentru cei ce va asupresc si va prigonesc, ca sa fiti fii ai Tatalui vostru care este in ceruri; caci El face sa rasara soarele Sau peste cei rai si peste cei buni, si da ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti. Daca iubiti numai pe cei ce va iubesc, ce rasplata mai asteptati? Nu fac asa si vamesii? Si daca imbratisati cu dragoste numai pe fratii vostri, ce lucru neobisnuit faceti? Oare paganii nu fac la fel? Voi fiti dar desavarsiti, dupa cum si Tatal vostru cel ceresc este desavarsit.
Introducere
Ne vom ocupa cel putin doua saptamani de acest text si de porunca sa iubim pe vrajmasii nostri. Astazi incercam sa avem o imagine de ansamblu a Predicii de pe Munte si a modului in care poruncile ei se raporteaza la intreaga slujire a lui Isus. Saptamana viitoare ne vom concentra asupra poruncii specifice sa iubim pe vrajmasii nostri si vom vedea cum poate fi pusa in practica.
Cum ne ajuta Marea Insarcinare sa intelegem aceasta porunca a dragostei
Haideti insa sa ne oprim pentru o clipa si sa lasam ca un lucru pe care Isus l-a spus la sfarsitul vietii Sale sa fluture ca un drapel peste aceasta porunca sa iubim pe vrajmasii nostri.
Unul din ultimele lucruri pe care Isus le-a spus dupa ce a murit si a inviat din morti, inainte sa Se inalte la cer, a fost:
Toata puterea Mi-a fost data in cer si pe pamant. Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezandu-i in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Si invatati-i sa pazeasca tot ce v-am poruncit. Si iata ca Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului. (Matei 28:18-20)
Aceste cuvinte sunt extrem de importante pentru intelegerea textului din Matei 5:43-48 despre iubirea pentru vrajmasii nostri.
Isus spune: "Mergeti in toata lumea si faceti ucenici." Aceasta include aducerea lor la credinta si supunerea fata de Hristos, exprimata prin botez. Si mai include invatarea lor sa faca tot ce a poruncit El - versetul 20: "invatati-i sa pazeasca tot ce v-am poruncit." Isus a spus sa facem asa pana la sfarsitul veacului - "Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului." Acest lucru e important pentru ca exista multi invatatori in Biserica din zilele noastre care neaga in realitate cuvantul "tot" din aceasta porunca - "Invatati-i sa pazeasca tot ce v-am poruncit."
Nu neaga harul
Unii spun ca poruncile lui Isus din Predica de pe Munte (Matei 5-7) nu sunt pentru generatia noastra. Ele sunt ca Legea Vechiului Testament dinainte de cruce si nu ar trebui sa faca parte din normele de educatie ale Bisericii din generatia noastra. Motivul principal pe care ei il aduc este teama ca Legea va fi amestecata cu harul si vom contamina Evanghelia harului gratuit cu invataturile lui Isus care fac din dragoste o conditie pentru a intra in cele din urma in Imparatia cerurilor. Se presupune ca unde exista conditii nu poate exista har. Iar unde exista har nu pot exista conditii. Asa ca astfel de oameni au dezvoltat o argumentatie elaborata pentru a nu lua Predica de pe Munte in serios.
Nu e o invatatura etica izolata
Un alt grup de invatatori merg in directia opusa si neaga cuvantul "tot" din Matei 28:20 afirmand doar poruncile etice ale lui Isus si neluand in calcul lucrurile cruciale pe care El le-a facut si le-a spus, care impiedica poruncile Sale sa devina simple norme etice. Acest grup apreciaza Predica de pe Munte, dar in realitate risca sa o separe de Evanghelia mantuirii prin har, prin credinta.
Astfel, un grup incearca sa protejeze Evanghelia mantuirii prin har, prin credinta, asezand invataturile etice ale lui Isus intr-o categorie speciala care nu ni se aplica noua, in zilele noastre. Iar celalalt grup incearca sa salveze invataturile etice ale lui Isus, chiar daca ei nu cred ca celelalte fapte si afirmatii ale lui Isus despre mantuire, credinta si har sunt esentiale.
Cred ca Matei 28:20 ne piloteaza printre ambele opinii si ne spune sa pazim TOT ce ne-a poruncit Isus - si ca trebuie sa facem asa cata vreme va mai dura aceasta era, nu doar intr-un viitor sau vreun trecut indepartat - pentru ca toata puterea Ii apartine lui Isus si El va fi cu noi pana la sfarsitul veacului. De aceea, atunci cand citesc Predica de pe Munte, eu inteleg ca ea se refera la mine, la familia mea, la aceasta biserica si la toti oamenii din toate neamurile, pe care Isus vrea sa-i facem ucenici. Astfel ca, pana voi intelege altfel din Cuvant, voi presupune ca Predica de pe Munte nu contrazice felul de mantuire care Isus si ucenicii Sai i-au invatat pe oameni.
Contextul acestei porunci: sase afirmatii
Deci, haideti sa revenim si sa privim la porunca sa ne iubim vrajmasii in contextul ei - atat in contextul imediat cat si in contextul general al Evangheliilor. Matei 5:43-44 este ultima din cele sase afirmatii din Predica de pe Munte care incep cu "Ati auzit ca s-a zis... dar Eu va spun." Seria celor sase afirmatii incepe in 5:21. Chiar inaintea ei, in 5:20 Isus spune:
Caci va spun ca, daca neprihanirea voastra nu va intrece neprihanirea carturarilor si a Fariseilor, cu nici un chip nu veti intra in Imparatia cerurilor.
Apoi urmeaza cele sase afirmatii: "Ati auzit ca s-a zis... dar Eu va spun." Intelegerea mea este ca Isus explica in aceste afirmatii cum arata neprihanirea pe care El o cere, mai presus decat pretindeau carturarii si fariseii.
Versetul 21: "Ati auzit ca s-a zis celor din vechime: 'Sa nu ucizi; oricine va ucide, va cadea sub pedeapsa judecatii.' 22 Dar Eu va spun ca orisicine se manie pe fratele sau, va cadea sub pedeapsa judecatii."Versetul 27: "Ati auzit ca s-a zis celor din vechime: 'Sa nu preacurvesti.' 28 Dar Eu va spun ca orisicine se uita la o femeie, ca s-o pofteasca, a si preacurvit cu ea in inima lui."
Versetul 31: "S-a zis iarasi: 'Oricine isi va lasa nevasta, sa-i dea o carte de despartire.' 32 Dar Eu va spun ca orisicine isi va lasa nevasta, afara numai de pricina de curvie, ii da prilej sa preacurveasca."
Versetul 33: "Ati mai auzit iarasi ca s-a zis celor din vechime: 'Sa nu juri stramb; ci sa implinesti fata de Domnul juramintele tale.' 34 Dar Eu va spun: Sa nu jurati nicidecum; nici pe cer, pentru ca este scaunul de domnie al lui Dumnezeu, nici pe pamant, pentru ca este asternutul picioarelor Lui."
Versetul 38: "Ati auzit ca s-a zis: 'Ochi pentru ochi, si dinte pentru dinte.' 39 Dar Eu va spun: Sa nu va impotriviti celui ce va face rau."
Versetul 43: "Ati auzit ca s-a zis: 'Sa iubesti pe aproapele tau, si sa urasti pe vrajmasul tau.' 44 Dar Eu va spun: Iubiti pe vrajmasii vostri."
Deci, Isus arata ucenicilor Sai prin aceste sase afirmatii cum unii dintre carturari si farisei aplicau invataturile Vechiului Testament si apoi, in contrast cu acestia, El ii cheama la ceva diferit, sau ceva mai adanc.
Astfel ca, atunci cand versetul 20 spune: "Caci va spun ca, daca neprihanirea voastra nu va intrece neprihanirea carturarilor si a Fariseilor, cu nici un chip nu veti intra in Imparatia cerurilor", El spune: "Exista un mod de viata - un stil de viata autentic, adanc, lipsit de ipocrizie - pe care voi trebuie sa o traiti daca vreti sa ajungeti in cer." El nu spune: "Am un standard de neprihanire imposibil pe care n-o sa-l puteti atinge niciodata, de aceea nu mai incercati sa-l atingeti si puneti-va increderea in neprihanirea mea." Nu asta spune El aici. El spune: "Daca veti veni la Mine, si va veti increde in Mine, si veti primi puterea Imparatiei, si veti fi curatiti pe dinauntru de iertarea si dragostea lui Dumnezeu pe care Eu le ofer, si daca va veti pune toate sperantele in promisiunile mele si veti lasa ca moartea mea rascumparatoare sa acopere toate esecurile si imperfectiunile voastre, atunci VETI PUTEA sa traiti in felul acesta (nu la modul perfect, ci intr-unul puternic), iar viata voastra va fi lumina lumii care dovedeste ca sunteti copiii lui Dumnezeu."
Dovedeste convertirea, nu castiga mantuirea
In alte cuvinte, Isus presupune ca ceva foarte profund s-a intamplat cu oamenii care traiesc viata pe care Predica de pe Munte ne cheama sa o traim. Dati-mi voie sa incerc sa va arat de ce cred acest lucru, si ce trebuie sa ni se intample ca sa putem trai aceasta viata si sa intrecem neprihanirea carturarilor si a fariseilor - nu ca sa ne castigam dreptul de a intra in cer, ci ca sa aratam ca Dumnezeu, prin harul si puterea Sa, ne-a schimbat si ne-a promis cerul.
Priviti la versetele 44-45:
Dar Eu va spun: Iubiti pe vrajmasii vostri, si rugati-va pentru cei ce va asupresc si va prigonesc, ca sa fiti fii ai Tatalui vostru care este in ceruri.
Cineva ar putea intelege de aici ca mai intai trebuie sa devii o persoana care isi iubeste vrajmasii inainte sa poti fi un copil al lui Dumnezeu. Dar aceste cuvinte ar putea insemna si: iubeste-ti vrajmasii ca sa dovedesti astfel cine esti cu adevarat - un copil al lui Dumnezeu. Adica, arata ca esti un copil al lui Dumnezeu facand ce face si Tatal tau. Daca esti al Lui, atunci caracterul Sau e in tine si vei fi inclinat sa faci ce face si El. Dumnezeu Isi iubeste vrajmasii - pe cei rai si pe cei nedrepti - si trimite peste ei ploaie si soare in loc de judecata imediata.
Cred ca asta inseamna de fapt aceste cuvinte: iubiti pe vrajmasii vostri si aratati astfel ca Dumnezeu este Tatal vostru. De ce cred asta? Din mai multe motive. Dati-mi voie sa va ofer doua din Predica de pe Munte. Unul se gaseste in Matei 5:16:
Tot asa sa lumineze si lumina voastra inaintea oamenilor, ca ei sa vada faptele voastre bune, si sa slaveasca pe Tatal vostru, care este in ceruri.
Observati doua lucruri: unul este acela ca Isus vorbeste ucenicilor Sai si Il numeste pe Dumnezeu Tatal lor. Isus nu spune: "El ar putea deveni Tatal vostru", ci spune "El este Tatal vostru." In al doilea rand, observati ca, atunci cand oamenii vad faptele bune ale ucenicilor (cum ar fi faptul ca isi iubesc vrajmasii), ei dau slava Tatalui nostru. De ce? Pentru ca Tatal nostru este in noi si ne ajuta, ne face capabili sa facem aceste fapte bune. Daca am face faptele bune prin propriile puteri ca sa putem deveni apoi copii ai Tatalui nostru, lumea ar vedea aceste fapte bune si ne-ar slavi pe noi. De aceea, Isus nu spune doar ca Dumnezeu este deja Tatal ucenicilor, ci si ca tocmai acesta este motivul pentru care ei pot face lucrarile pe care le fac. Lumina pe care ei o lasa sa lumineze ESTE lumina dragostei Tatalui lor dinauntrul lor.
Celalalt motiv pentru care cred ca Isus vrea sa spuna ca iubirea pentru vrajmasii nostri nu este cauza ci dovada faptului ca Il avem pe Dumnezeu ca Tata se gaseste in Matei 7:11-12:
Deci, daca voi, care sunteti rai, stiti sa dati daruri bune copiilor vostri, cu cat mai mult Tatal vostru, care este in ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer!
Aici Isus le spune din nou ucenicilor Sai ca Dumnezeu este Tatal lor - chiar daca ei sunt imperfecti in dragostea lor (El ii numeste "rai") - si ca El e mult mai pregatit sa ne ofere ajutorul de care avem nevoie decat suntem noi gata sa ne oferim ajutorul copiilor nostri, atunci cand ei ni-l cer.
Apoi - si acesta este un punct crucial - in versetul 12 Isus trage urmatoarea concluzie din invatatura Sa despre dragostea parinteasca a lui Dumnezeu din versetul 11:
De aceea, tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel; caci in aceasta este cuprinsa Legea si Proorocii.
Expresia "de aceea" [apare in original si in traducerea engleza - n.trad.] este cruciala aici. Ea inseamna ca regula de aur se bazeaza pe inima de Tata a lui Dumnezeu, care iubeste si raspunde la rugaciuni. Dumnezeu va raspunde rugaciunilor voastre si se va ingriji de voi... DE ACEEA, iubiti-i pe ceilalti cum ati vrea sa fiti iubiti si voi. In alte cuvinte, Isus face din dragostea noastra pentru altii rezultatul sau roada dragostei parintesti a lui Dumnezeu pentru noi, nu pretul pe care trebuie sa-l platim ca sa devenim copiii Sai.
Asa ca, atunci cand Isus spune, in Matei 5:44: "Dar Eu va spun: Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blastama, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va asupresc si va prigonesc, 45 ca sa fiti fii ai Tatalui vostru care este in ceruri," El nu vrea sa spuna ca prin dragostea noastra pentru vrajmasi ne castigam dreptul de a fi copii ai lui Dumnezeu. Nu poti castiga statutul de copil. Te poti naste cu el. Il poti primi prin infiere. Dar nu il poti castiga prin munca. Isus vrea sa spuna ca dragostea pentru vrajmasii nostri arata faptul ca Dumnezeu a devenit deja Tatal nostru si ca singurul motiv pentru care putem sa ne iubim vrajmasii este acela ca El ne iubeste si ne-a implinit nevoile noastre mai intai.
Un alt indiciu din Predica de pe Munte care ne arata ca la aceasta se gandea Isus se gaseste in Matei 7:16-17:
Ii veti cunoaste dupa roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din maracini? Tot asa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rau face roade rele.
Isus ne spune ca nu poti produce roada dragostei ca sa devii un pom bun. Trebuie sa devii un pom bun ca sa poti produce roada dragostei. Trebuie sa devii un copil al lui Dumnezeu si sa fii transformat pe dinauntru - sa devii un pom bun - inainte sa iubesti si sa poti iubi, nu invers.
Daca veti lua Predica de pe Munte in intregul ei, toate poruncile presupun - subinteleg - ca a avut loc o transformare profunda - o noua nastere - inainte ca neprihanirea noastra sa poata intrece neprihanirea carturarilor si a fariseilor. Noi nu ne castigam si nu meritam calitatea de fii sau dreptul de a intra in cer. Le primim ca un dar gratuit si o promisiune plina de har, iar apoi traim intr-un fel care arata unde e comoara noastra si cine e Tatal nostru. Iubirea pentru vrajmasi este dovada ca puterea Imparatiei a intrat in viata ta, nu pretul platit pentru ca puterea Imparatiei sa intre in viata ta.
Predica de pe Munte si porunca sa iubim pe vrajmasii nostri nu sunt invataturi etice izolate. Ele se ridica din marea temelie a harului din viata si slujirea lui Isus. Dati-mi voie sa inchei asigurandu-ma ca am inteles principiile acestei temelii. De aici ne luam puterea sa ne iubim vrajmasii. Asa devenim copii ai lui Dumnezeu.
Primele cuvinte din Predica de pe Munte - si asta nu e o greseala - sunt: "Ferice de cei saraci in duh, caci a lor este Imparatia cerurilor!" Nu intram in Imparatia cerurilor din cauza resurselor morale pe care le aducem; intram marturisind cu lacrimi cat de saraci suntem in duh.In Marcu 10:15 Isus a spus: "Adevarat va spun ca, oricine nu va primi Imparatia lui Dumnezeu ca un copilas, cu nici un chip nu va intra in ea!" Este un dar pentru cei saraci in duh si zdrobiti, cei asemenea unor copilasi si care nu se incred in ei insisi.
In Marcu 2:17 Isus a spus: "Nu cei sanatosi au trebuinta de doctor, ci cei bolnavi. Eu am venit sa chem la pocainta nu pe cei neprihaniti, ci pe cei pacatosi." Intram in Imparatie saraci in duh, neajutorati ca niste copilasi, bolnavi si avand nevoie de un medic spiritual.
Asta a facut Isus atunci cand a mancat impreuna cu vamesii si pacatosii - El ii cauta pe cei saraci, neajutorati si bolnavi. Iar cei ce se incredeau in ei insisi carteau si spuneau: "Omul acesta primeste pe pacatosi si mananca cu ei" (Luca 15:2). Dupa ce au spus aceste cuvinte, Isus le-a prezentat pilda fiului risipitor. Iar esenta ei era: "Nu mananc cu pacatosii pentru ca imi place pacatul. Mananc impreuna cu pacatosii pentru ca Eu sunt dragostea lui Dumnezeu care le ureaza bun-venit acasa pacatosilor saraci, neajutorati si bolnavi - ii iarta, ii curata, ii innoieste si ii trimite sa iubeasca in puterea lui Dumnezeu."
Acesta e motivul pentru care El le-a putut spune preotilor si batranilor din Matei 21:31: "Adevarat va spun ca vamesii si prostituatele merg inaintea voastra in Imparatia lui Dumnezeu."
Cum se poate asa ceva: pacatosii si prostituatele intra in Imparatia lui Dumnezeu? Raspunsul final al lui Isus a fost: "Fiul omului n-a venit sa I se slujeasca, ci El sa slujeasca si sa-Si dea viata rascumparare pentru multi!" (Marcu 10:45). El a venit sa moara pentru ei - pentru noi.
Predica de pe Munte si porunca sa iubim pe vrajmasii nostri nu sunt invataturi etice izolate. Ele se ridica din marea temelie a harului din viata si invatatura lui Isus. De aici ne luam puterea sa iubim - pentru ca El ne-a iubit pe cand eram saraci, bolnavi, neajutorati si vrajmasi, si S-a dat pe Sine Insusi pentru noi.
Acum, cine sunt vrajmasii nostri? Si cum arata practic dragostea pentru ei? La aceste lucruri vom privi saptamana viitoare. Daca va ingadui Domnul!
Copyright 1995 John Piper
Tradus si tiparit cu permisiune de Desiring God Ministries.
Pentru mai multe informatii despre Desiring God Ministries, contactati-ne pe adresa:
Desiring God Ministries
720 13th Avenue South
Minneapolis, MN 55415
612.338-8611 X230
612.338-4372 FAX
mail@desiringgod.org
www.desiringgod.org
Tradus de Florin Vidu