O predică la un serviciu de închinare de duminica după ce au luat cina domnului

Robert Murray M'Cheyne


"Ce ar trebui să fac eu de acum înainte cu idolii?" - Osea 14:8

Toţi aceia care au fost cu adevărat uniţi cu Hristos şi L-au mărturisit înaintea oamenilor, ar trebui să ia seama la aceste cuvinte şi să declare în mod solemn, în prezenţa lui Dumnezeu, "Ce ar trebui să fac eu de acum înainte cu idolii?" Sunt luate în considerare două motive:

I. Dumnezeu vă iubeşte necondiţionat - Ver.4. Dacă aţi venit în această zi la Hristos, Dumnezeu vă iubeşte necondiţionat. Dacă vă bazaţi pe El, dacă credeţi că El îl îndreptăţeşte pe cel păcătos, atunci credinţa voastră este luată în considerare în vederea neprihănirii. Atâta timp cât veniţi la Dumnezeu în firea voastră pământească, sunteţi infinit mai răi, mai respingători, deja condamnaţi - munţi de nelegiuire acoperă sufletele voastre - dar binecuvântat, binecuvântat, binecuvântat să fie Duhul Sfânt, Cel care v-a condus la Hristos. Aţi venit la slujitorul neprihănit al lui Dumnezeu, care prin înţelepciunea Lui îi îndreptăţeşte pe mulţi, pentru că le ia asupra Lui nelegiuirile. Păcatele voastre sunt acoperite, Dumnezeu nu mai vede nici o fărădelege în voi; Dumnezeu vă iubeşte necondiţionat, iar mânia Lui s-a depărtat de la voi. Deci ce credeţi că ar trebui să faceţi de acum înainte cu idolii? Nu vă este de ajuns să vedeţi dragostea lui Dumnezeu pentru voi? Adorata şi mult prea iubita soţie este împlinită datorită dragostei soţului ei; zâmbetul lui este bucuria ei, nu-i mai pasă de nimic altceva. Aşadar, dacă ai venit la Hristos, Făcătorul tău este ca şi un soţ pentru tine - dragostea Lui necondiţionată faţă de tine este tot ce ai nevoie şi tot ce trebuie să te preocupe - nu mai este nici un nor între tine şi Dumnezeu - nu mai este nici văl între tine şi Tatăl; ai intrare liberă la El, la Cel ce este izvorul fericirii - deci ce ar trebui să faci de acum înainte cu idolii? Of! Dacă inima ta se scaldă în razele iubirii lui Dumnezeu, la fel cum o particulă minusculă se mişcă prin razele soarelui, atunci nu vei avea nici un loc în inima ta dedicat idolilor.

II. Duhul, la fel ca roua, se pogoară asupra sufletelor voastre - "Voi fi ca roua". - Ver.5. Dacă te-ai unit astăzi cu Hristos, Duhul se va pogorî asupra ta la fel ca roua. Duhul le este dat acelora care ascultă de Hristos - "Şi Eu voi ruga pe Tatăl"(Ioan 14:16). Atunci când toată natura se odihneşte, când nici măcar o frunză nu se mişcă, roua se aşterne către seară - nu se găseşte nici un ochi care să vadă cum se pogoară picăturile frumoase ca mărgăritarele, nici o ureche care să le audă căzând pe iarba verde - tot aşa se pogoară şi Duhul asupra voastră, cei care credeţi. Când inima se odihneşte în Hristos - nevăzută, neauzită de lume - Duhul vine şi umple uşor sufletul credincios, aducând la viaţă întrega lui fiinţă, înnoindu-l în totalitate pe dinăuntru. "Dar dacă Mă duc, vi-L voi trimite" (Ioan 16:7). Copilaşilor, care aţi fost aleşi de Dumnezeu din această lume, voi sunteţi ca pletele lui Ghideon şi, deşi totul din jurul vostru este pustiu, pe voi Domnul vă va umple cu rouă. Voi sunteţi via lui cu struguri roşii; El spune că o va uda la vreme - în linişte, pe nesimţite, pe nevăzute, dar în mod sigur. Însă luaţi aminte! Acel Duh este un Duh Sfânt. "Eu, Domnul Dumnezeul tău sunt un Dumnezeu gelos (Exod 20:5). El nu poate suporta un idol în Templul Său. Când Chivotul lui Dumnezeu a fost dus în Templul lui Dagon, idolul s-a prăbuşit înaintea lui; deci, cu cât mai mult alungă Duhul Sfânt idolii atunci când intră într-o inimă?!

"Când Hristos a intrat în Templu, El i-a găsit pe aceia care vindeau boi, oi şi porumbei, precum şi pe schimbătorii de bani stând jos; atunci El a făcut un bici din şnururi subţiri şi i-a alungat din Templu". - Ioan 2:15. Tot aşa, în momentul în care Duhul Sfânt intră într-o inimă, El alungă cumpărătorii şi vânzătorii. Dacă ai primit Duhul, vei începe acum să strigi în inima ta: Doamne, te rog, scoate toate aceste lucruri din mine, alungă-le din inima mea. Ce ar trebui deci să fac eu de acum înainte cu idolii? Iată care sunt câţiva din idolii care trebuie să fie înlăturaţi:

1. Neprihănirea de sine - Acesta este cel mai mare idol a inimii omului - este idolul pe care omul îl iubeşte cel mai mult iar Dumnezeu îl urăşte cel mai mult. Preaiubiţilor, întotdeauna veţi fi traşi înapoi de către acest idol. Întotdeauna veţi încerca să fiţi cineva în voi înşivă, să câştigaţi bunăvoinţa lui Dumnezeu prefăcându-vă că sunteţi atât de afectaţi de păcatele săvârşite sau gândindu-vă cât de mare este pocăinţa voastră, cât de multe sunt lacrimile şi rugăciunile vostre; sau privind cu mândrie la performanţele voastre religioase, la cât de grozavi sunteţi voi înşivă, etc.; sau uitându-vă la binecuvântările pe care credeţi că le-aţi primit ca rezultat al eforturilor voastre, când de fapt ele sunt datorită lucrării Duhului în inimile vostre. Păziţi-vă de Hristoşi mincinoşi. Urmăriţi sfinţenia căutând să fiţi desăvârşiţi, dar nu faceţi un "Hristos" din ea. Dumnezeu urăşte acest idol mai mult decât pe oricare altul, pentru că ia locul lui Hristos; se aşează pe tronul de domnie al lui Hristos. După cum închinarea la feciora Maria este cea mai rea dintre toate tipurile de idolatrie, pentru că o pune pe Maria în locul lui Hristos, tot aşa neprihănirea de sine este idolul pe care Dumnezeu îl urăşte cel mai mult, deoarece stă pe tronul pe care ar trebui să stea Hristos. Azvârliţi-l la pământ, dragi prieteni! Nu-l lăsaţi să-şi mai facă vreodată loc în viaţa voastră. Amintiţi-vă de chipul cioplit pus de Manase în Locul Preasfânt. Când Manase s-a întors acasă, la Ierusalim, după ce Dumnezeu l-a făcut un om nou, nu era normal ca prima lui vizită să fie la Casa Domnului? Cu râvnă el a dat la o parte perdeaua despărţitoare şi în momentul în care a zărit chipul cioplit el l-a aruncat de pe tronul lui Dumnezeu. Mergeţi şi faceţi şi voi la fel! Dacă simţiţi dragostea lui Dumnezeu nestingheriţi, bazându-vă pe acea neprihănire care se obţine prin credinţă nu prin fapte, atunci ce rost mai are să vă întoarceţi la acest idol care nu vă poate ajuta cu nimic? Ce ar trebui deci să fac eu de acum înainte cu idolii?

2. Păcatele pe care le îndrăgim - Fiecare om are păcatele lui favorite. Ele vă ţin departe de Dumnezeu multă vreme. Aţi mărturisit azi că doriţi să vă lepădaţi de toate aceste păcate de dragul lui Hristos. Deci duceţi-vă acasă şi împliniţi-vă juruinţele. După sărbătoarea Paştelui organizată de Ezechia, când poporul Israel s-a bucurat din plin de dragostea şi de Duhul lui Dumnezeu, "Toţi cei prezenţi s-au întors către casele lor, au rupt în bucăţi chipurile cioplite şi au tăiat stâlpii idoleşti de pe înălţimi, până le-au nimicit cu desăvârşire" (2 Cronici 31:1). De i-aţi fi văzut urcându-se pe înălţimile necurate şi tăind stâlpii idoleşti!? Mergeţi şi faceţi şi voi la fel. Trântiţi la pământ idolii de familie - practicile spurcate care şi-au făcut loc în familiile voastre. Azvârliţi la pământ idolii secreţi din propriile voastre inimi. Nu lăsaţi nici măcar unul. Aduceţi-vă aminte că n-a trebuit să fie decât un singur Acan în tabără care să-i provoace probleme lui Israel, şi drept consecinţă poporul a căzut ucis în faţa duşmanilor lui (Iosua 7). Prin urmare, un singur idol lăsat în inimile voastre vă poate creea probleme. Ucideţi-l pe acel "Acan" din inimile voastre dacă vreţi să mergeţi înainte pe cale bucurându-vă. Ce ar trebui deci să fac eu de acum înainte cu idolii? "Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o." (Matei 5:30).

3. Dragostea faţă de lucrurile nepermise - Nu există o sursă mai roditoare de păcat şi nefericire decât ataşamentul faţă de lucrurile nepermise. Oare la cât din muzica şi din poezia ţării noastre le este pusă o barieră pentru a nu fi închinată idolilor inimii netrebnice. Oare câţi sunt opriţi de la a se închina la o bucată de lut care va fi în curând mâncată de viermi! Of, prietenii mei, aţi simţit voi dragostea lui Dumnezeu? Simţiţi voi dulcele, deplinele raze ale harului Său cum se răsfrâng pline de strălucire asupra sufletului vostru? Aţi primit voi roua Duhului Său? Atunci, cum puteţi să mai iubiţi o făptură care este privată de harul lui Dumnezeu? Ce ar trebui deci să faceţi voi de acum înainte cu idolii? Dragi tineri, să vă fie scârbă de ideea căsătoriei cu cel care nu este născut din nou. Nu vă înjugaţi la acelaşi jug cu cei necredincioşi. Căsătoriţi-vă doar în Domnul. Nu uitaţi că, dacă veţi proceda altfel, veţi intra într-o căsătorie interzisă. Poate nu este nici una mai sinceră şi mai "dulce" pe acest pământ; contextul marital poate fi unul fericit şi încântător; dar Dumnezeu interzice ceea ce este împotriva Cuvântului Său. Dar este totuşi acesta un ataşment care nu este permis de Lege? Eu cred că este; deci fiţi atenţi să nu faceţi din acest ataşament un idol. Eu cred că cei mai fericiţi sunt aceia care trăiesc doar pentru veşnicie, care nu au nici un ţel legat de lumea aceasta ca nu cumva să-şi abată inimile de la Hristos. "Vremea s-a scurtat. Spun lucrul acesta, pentruca ceice au neveste, să fie ca şi cum n-ar avea." (1 Corinteni 7:29). Ce ar trebui deci să fac eu acum cu idolii?

4. Păstorii - Bineînţeles că aveţi suficiente motive să vă iubiţi păstorii şi să-i admiraţi într-un mod aparte, de dragul lucrării pe care o fac. Ei sunt aceia care vă iubesc; ei veghează asupra sufletelor voastre ca unii care trebuie să dea socoteală de ele; ei vă poartă în inimi; ei simt pentru voi durerile naşterii până când Hristos va lua chip în voi (Galateni 4:19); ei cheltuie şi se cheltuie pe ei înşişi pentru voi (2 Corinteni 12:15); ei îndură adesea mari ispite, suferinţe şi lupte de dragul vostru.

Unii din ei au fost părinţii voştri spirituali. Aceasta este o legătură sfântă care nu va fi ruptă niciodată. Aveţi deci motive suficiente ca să vă iubiţi părinţii voştri spirituali. Puteţi avea zece mii de învăţători în Hristos, etc.; dar, aveţi grijă să nu faceţi un idol din ei. Să ştiţi că oamenii care s-ar fi închinat lui Pavel, ar fi fost tocmai aceia care ar fi aruncat cu pietre în el şi l-ar fi dat la moarte. O, Îmi doresc ca această zi să vă aducă atât de aproape de Hristos şi atât de mult sub ocrotirea dragostei lui Dumnezeu şi a rouăi lui Israel (Osea 14:5), încât să nu mai căutaţi deloc glorie în om! Ce ar trebui deci să fac eu de acum înainte cu idolii?

5. Plăcerile pământeşti - Acesta este un idol zâmbitor, strălucitor, care are mii şi mii de închinători - iubitori de plăceri mai mult decât iubitori de Dumnezeu (2 Timotei 3:4). Ce mai aveţi voi de-a face cu acest idol? Uneori el este un idol care provoacă o mare repulsie. Sala de cinema este unul din templele lui - acolo stă el întronat. Cârciuma este un alt templu unde adoratorii săi năuciţi şi ameţiţi îi cântă laudă. Ce mai ai tu de-a face cu aceste lucruri? Ai tu dragostea lui Dumnezeu în sufletul tău - Duhul lui Dumnezeu în tine? Cum îţi permiţi să mai păşeşti pragul unei săli de cinema sau al unei cârciumi? Ce? Duhul lui Dumnezeu sălăşluieşte alături de cântecele gălăgioase dintr-un cinema sau alături de distracţiile pline de destrăbălare dintr-o cârciumă? Să le fie ruşine celor ce agreează o asemenea hulă! Voi dragi prieteni, dimpotrivă, trebuie să părăsiţi aceste lucruri, ca astfel să nu staţi în aceleaşi colivii cu dracii sau cu fel şi fel de păsări necurate şi dezgustătoare. Nu trebuie să mai treceţi niciodată pragul acestor colivii. Dar ce pot să spun cu privire la jocuri - cărţi, table, dans? Voi spune doar acest lucru: dacă le iubiţi, înseamnă că nu aţi gustat niciodată bucuriile de care are parte omul cel nou. Dacă simţiţi dragostea lui Dumnezeu şi Duhul, nu veţi păcătui dând la o parte cu uşurinţă aceste bucurii de dragul nerăbdării deşarte provocată de cărţi sau de dragul zăngănitului fără de sens al zarurilor. Şi ce pot să spun despre acele zâmbete prosteşti din momentele când beţi un ceai împreună cu ceilalţi, sau despre plăcerea provocată de vorbăriile religioase care nu duc nicăieri, sau despre convorbirile telefonice nefolositoare, fără înţeles şi fără sinceritate sau sfârşit? Voi spune doar că cei mai fericiţi sunt acei copii ai lui Dumnezeu care nu au nici timp şi nici inimă pentru astfel de lucruri. Cred că acolo unde este plinătate de astfel de lucruri nu poate fi plinătate de Duhul Sfânt. De asemenea, ce pot să spun despre modul în care ne îmbrăcăm? Se spune că un tânăr credincios, plin de credinţă şi de bucurie, i-a oferit soţiei lui o agrafă de păr înflorată (o coroniţă de flori). Dar ea nu a vrut să accepte acest dar. El a insistat ca ea să-l accepte, însă ea a continuat să-l refuze. De ce nu doreşti acest cadou? i-a spus el. Of, a răspuns ea, cum pot să-mi pun trandafiri pe frunte când Hristos şi-a pus spini pe fruntea Lui? Bucuria de a fi în Hristos este atât de plăcută, încât face ca toate celelalte bucurii să fie neinteresante, lipsite de fericire, fără de viaţă. În mâna Lui dreaptă se află bogăţie şi cinste; în mâna Lui stângă sunt zile numeroase. Căile Sale sunt nişte căi plăcute (Proverbe 3:16, 17). Deci, ce ar trebui eu să fac de acum înainte cu idolii?

6. Banii - Dragii mei, dacă aţi simţit dragostea lui Dumnezeu - roua - atunci trebuie să azvârliţi la pământ acest idol. Nu trebuie să iubiţi banii. Ci trebuie să fiţi mult mai miloşi şi mai darnici. Înainte de toate faţă de cei săraci - "Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul" (Proverbe 19:17). "Oridecâteori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut." (Matei 25:45). Apoi trebuie să zidiţi mai multe biserici. Dumnezeu să fie slăvit pentru ceea ce s-a făcut până acum; dar trebuie să faceţi cu mult mai mult. Sunt atâţia credincioşi în biserica pe care o păstoresc încât s-ar putea umple încă o biserică, dar n-au unde să meargă. De asemenea trebuie să dăruiţi mai mult pentru misiunile bisericii, ca astfel să le puteţi duce evreilor şi naţiunilor învăţătura despre Hristos. Of, cum puteţi să lăsaţi să vă scape banii printre degete atât de uşor şi să-i risipiţi cu atâta lăcomie în timp ce sute şi mii de oameni pier? Tu care dăruieşti cu zecile trebuie să începi să dăruieşti cu sutele! Iar tu care eşti sărac trebuie să dăruieşti din ceea ce ai! Aduceţi-vă aminte de Maria şi de bănuţii văduvei (Marcu 12:41-44). Haideţi să luăm hotărârea de a da lui Dumnezeu a zecea parte din tot ce avem. Dumnezeu poate face ca harul său să fie din abundenţă în jurul vostru, în aşa fel încât având întotdeauna din belşug orice lucru, să puteţi să prisosiţi în orice faptă bună (2 Corinteni 9:8).

7. Frica de om - este un idol înfiorător - setos de sânge - a devorat şi direcţionat multe suflete în iad! Ochii lui sunt plini de ură faţă de ucenicii lui Hristos. Injurii şi batjocuri se ascund în ochii lui. Rânjetul dispreţuitorului iese ameninţător din gâtlejul lui. Descotorosiţi-vă de acest idol, azvârliţi-l departe. El este acela care vă împiedică pe unii din voi să aveţi părtăşie personală (să nu vă rugaţi în odăiţa voastră, în ascuns), să vă închinaţi lui Dumnezeu cu familia voastră, să mergeţi să vă împărtăşiţi păstorilor îngrijorările, să-L mărturisiţi deschis pe Hristos. Voi care aţi simţit dragostea lui Dumnezeu şi Duhul, rupeţi în bucăţi acest idol! De ce ar trebui să vă temeţi de omul care în cele din urmă va muri? Nu te teme, viermele lui Iacov (Isaia 41:14). Ce ar trebui deci să fac eu de acum înainte cu idolii?

Preaiubiţii mei, voi cei după care tânjesc, inima mea este alipită de voi, dorinţa mea este să vă văd un popor sfânt. Doar Dumnezeu ştie cât timp lucrarea mea va mai continua în mijlocul vostru; dar dacă Dumnezeu îmi va da sănătate şi har în mijlocul vostru, mă voi dedica cu totul Lui, mă voi dedica cu bucurie. Nu-mi doresc pentru mine nici prelungire a vieţii, nici satisfacţii, nici comfort, nici sănătate, nici bogăţii. Ştiu că El m-a cumpărat cu un preţ şi sunt proprietatea Lui. Veniţi, predaţi-vă viaţa Domnului, aici, acum, alături de mine. Prindeţi-vă de coarnele altarului lui Dumnezeu (Psalmul 118:27). Ajunge că în trecut aţi fost ai diavolului - ai lumii - ai eului vostru. Lăsaţi ca acum să fiţi doar ai lui Hristos. Doriţi voi acest lucru? Doamne, fii Tu Martor; pecetluieşte acest lucru în cer; scrie-l în Cartea Ta. Fiţi martori şi voi, îngerilor, dracilor, pietrelor şi copacilor. Doamne Isuse, Miel a lui Dumnezeu, fii Tu Martor. Acum noi îţi aparţinem Ţie, suntem ai Tăi pentru veci de veci. Ce trebuie să facem noi de acum înainte cu idolii?

28 Octombrie 1840

Tradus de Nelu Giosanu


Umblarea Creştinului