(cont.)

O PRIMA CONCLUZIE...

I. Stiati ca Dumnezeu ii "pastreaza", "conserva" pe oameni, dar nu pentru mantuire, ci pentru judecata? Sa va amintiti lucrul acesta data viitoare cand va plangeti "de ce nu-l ia Dumnezeu pe cutare ticalos"!

A amana inseamna a "inmagazina" si mai multa manie!
A prelungi agonia pacatului nu-i poate fi de folos omului. A amana sa-ti rezolvi acum problema pacatului si a te confrunta in aceasta clipa cu sfintenia lui Dumnezeu nu-ti va face bine. In aceasta privinta, "a castiga timp" inseamna a acumula si mai multa manie.. A evita rezolvarea pacatoseniei personale si a profita de mila si bunatatea Lui (e ca si cum a-i folosi un "cec in alb" de la Dumnezeu!) este de fapt un pretext costisitor. Nu poti amana judecarea ta cu Dumnezeu pentru "la sfarsit" caci atunci nu se va mai "judeca" nimeni cu tine (Isaia 1 ne indeamna sa venim "acum" sa ne judecam cu Domnul!). Tot ce se va intampla "la urma" va fi revarsarea maniei acumulate peste timp. Asa cum vom vedea mai jos, acest lucru este biblic:

Romani 2:4-5 Sau dispretuiesti tu bogatiile bunatatii, ingaduintei si indelungei Lui rabdari? Nu vezi tu ca bunatatea lui Dumnezeu te indeamna la pocainta? Dar, cu impietrirea inimii tale, care nu vrea sa se pocaiasca, ITI ADUNI O COMOARA DE MANIE PENTRU ZIUA MANIEI SI A ARATARII DREPTEI JUDECATI a lui Dumnezeu

Rom. 9:22 Si ce putem spune, daca Dumnezeu, fiindca voia sa-Si arate mania si sa-Si descopere puterea, a suferit cu multa rabdare niste vase ale maniei, facute pentru pieire (daca nu te pocaiesti, tu esti printre acelea!)
2Petru 2:9 insemneaza ca Domnul stie sa izbaveasca din incercare pe oamenii cucernici, si sa pastreze pe cei nelegiuiti, ca sa fie pedepsiti in ziua judecatii:
2Petru 3:7
Iar cerurile si pamantul de acum sunt pazite si pastrate, prin acelas Cuvant, pentru focul din ziua de judecata si de peire a oamenilor nelegiuiti.
Apoc. 6:17 ...caci a venit ziua cea mare a maniei Lui, si cine poate sta in picioare?

Daca nu profiti de "pastrarea" si "pazirea" ta prezenta pentru a te pocai sigur si bine, atunci aceasta "pastrare" va expira negresit in judecata!

Spurgeon, "printul predicatorilor" a spus ca, "Cel ce nu crede ca Dumnezeu va judeca pacatul, nici nu crede ca-l poate ierta prin credinta in sangele Fiului Sau!"

Se spune ca un necredincios obisnuia sa rada de un fermier crestin care refuza sa-si lucreze pamantul Duminica. In schimb necredinciosul mergea la camp in fiecare Duminica si-si lucra ogorul. La sfarsitul anului a venit la crestinul fermier si a inceput sa-l ridiculizeze: "uite tu nu-ti lucrezi ogorul Duminica si totusi ai avut parte de o recolta destul de buna, dar sa vezi ce m-a binecuvantat Dumnezeu pe mine! Eu am lucrat in fiecare Duminica si uite de ce abundenta am eu parte. Acesta a fost cel mai imbelsugat octombrie pe care l-am avut vreodata!"
La acestea fermierul crestin i-a replicat scurt: "Da, dar Dumnezeu nu-si incheie intotdeauna socotelile in octombrie!"

Trebuie sa intelegem ca avem de-a face cu un Dumnezeu care ne-a avertizat in nenumarate randuri ca daca harul Sau este sfidat si nesocotit, pana la urma va trimite judecata! La fel, daca nu te-a judecat inca, nu inseamna ca ai scapat!

Cine nu se pleaca de bunavoie la Sceptrul milei Sale, cu siguranta va fi zdrobit de pumnul judecatii Sale!

II. Naum a scris in folosul compatriotilor lui raspunzand la intrebari ca:

Profetia lui Naum are darul de a trata o problema des intalnita in viata credinciosilor: mania si indignarea pe care adesea o simt atunci cand sunt nedreptatiti (de necredinciosi) si cand Dumnezeu nu pare sa sara imediat in ajutorul lor (si razbunarea lor!).

Naum afirma raspicat: cel drept va fi razbunat in cele din urma!

Ridicata in partea de nord a vaii Eufratului, devenita puternica prin 900 in. de H., o principala tinta a Ninive-ului a fost nimicirea Israelului. Intr-un efort de a-i opri din cucerirea lor brutala, cam prin 785, Dumnezeu il trimite pe Iona sa le predice pocainta. Cu toate acestea, in decurs de numai 60 de ani (pana in 722) de la acel eveniment pozitiv, Asiria desavarsise nimicirea regatului de nord, Israelul, Ninive continuand sa devina o cetate tot mai puternica si mai aroganta.

Pe vremea lui Naum, Ninive era cetatea reprezentativa a Pamantului, puternica, bogata si inimaginabil de brutala. Era coroana unui stat razboinic, intemeiata pe prazile si jaful asupra altor state. Naum a asemanat-o cu un culcus de lei:

2:11-12 Unde este acum culcusul acela de lei, pasunea aceea pentru puii de lei, pe unde umbla leul, leoaica si puiul de leu, fara sa-i turbure nimeni? Leul sfasia cat ii trebuia pentru puii sai, zugruma pentru leoaicele sale; isi umplea vizuinele de prada, si culcusurile cu ce rapise.

Totusi distrugerea ei va fi aplaudata de toti :

3:19 Toti ceice vor auzi de tine vor bate din palme, caci cine este acela, pe care sa nu -l fi atins rautatea ta?

Pe aceasta scena apare Naum cu mesajul ce prevesteste o fulgeratoare nimicire a ei care s-a petrecut intocmai cum Domnul i-a aratat. Mesajul lui (Naum) aduce intr-adevar mangaiere celor ce erau luati robi de asirieni si care nu vedeau un sfarsit al cruzimii, arogantei si bogatiei acestei cetati. Nimeni nu-i rezista si nici chiar Iudea, regatul ramas neinvadat, nu era ferit de amenintarea ei. Totusi sfarsitul Ninivei a venit inainte ca sa cada prada cuceririlor.

Esenta mesajului lui Naum ne arata ca Dumnezeu intervine pe cai neobisnuite si raspunde la strigatul de ajutor (sau, disperare) al celor ce-I apartin. Cuvintele sale au adus mangaiere unei natiuni amenintate de un neobisnuit de crud si rapace dusman -- Imperiul Asirian. Va imaginati ce trebuie sa fi simtit evreii cand, in timp ce sub zidurile cetatii lor se afla un dusman nemaipomenit de crud, care nu cruta nici macar copiii, Naum s-a ridicat si a facut cunoscuta distrugerea capitalei invadatorilor lor! E sigur ca s-au simtit mangaiati, incurajati, ca li s-a amintit de credinciosia Dumnezeului lor care-i va scapa.

La fel ar trebui sa faca si pentru noi cartea lui si istoriile pe care ni le prezinta. De altfel, unul din rolurile atribuite Scripturilor este de a ne mangaia si a ne sustine credinta in ocrotirea lui Dumnezeu , descriindu-ne ceea ce El a facut in trecut :

Rom.15:4 Si tot ce a fost scris mai inainte, a fost scris pentru invatatura noastra, pentru ca, prin rabdarea si prin mangaierea pe care o dau Scripturile, sa avem nadejde.
1Co 10:11 Aceste lucruri li s'au intamplat ca sa ne slujeasca drept pilde, si au fost scrise pentru invatatura noastra, peste cari au venit sfarsiturile veacurilor.

Dati-mi voie sa folosesc aceasta ilustratie pentru a sublinia nevoia de a lua aminte la experienta cetatii Ninive. Va atrag atentia ca desi ilustratia este amuzanta, scopul meu este foarte serios!

Judecata papagalului -- "o invatatura de minte"
O batrana crestina si-a dorit odata un papagal care sa poata vorbi. L-a cautat in mai multe magazine de animale de companie pana in cele din urma a dat peste unul. Proprietarul lui i-a atras atentia inainte de a-l cumpara spunandu-i ca anterior papagalul a apartinut unui barman si ca astfel pasarea era in stare sa spune orice si chiar sa injure. "Nu-i nimic, il cumpar", a spus ea si, "il voi invata sa spuna numai lucruri frumoase".
Totul a mers de minune cam o luna. Papagalul a invatat sa spuna "Slava Domnului -- PTL" si alte clisee crestine ca, "marit sa fie Domnul", "Aleluia!" etc. Intr-o zi insa, doamna a uitat sa-l hraneasca si cand a venit acasa l-a putut auzi injurand si blestemand. Atunci ea l-a infascat si i-a spus: "Ti-am spus sa nu vorbesti niciodata asa. Am sa te invat eu minte." Si l-a pus in congelator si a trantit usa dupa el. Dupa cateva minute l-a scos afara si l-a intrebat: "Te-ai invatat minte?" Pasarea s-a scuturat si a spus, "Da, doamna!" "Ai sa mai vorbesti asa?" "Nu, doamna!"
Dupa vreo sapte luni papagalul nu a mai scos nici un cuvant urat pe gura, adica pe cioc. Parea ca s-a vindecat de obiceiul lui urat. Insa, intr-o zi batrana crestina a uitat din nou sa-i dea de mancare, sa-i dea apa si sa-i curete colivia. Cand s-a intors acasa in acea zi, l-a putut surprinde pe papagal suduind ca niciodata. L-a luat atunci si l-a azvarlit adanc in congelator. Dupa o vreme a uitat de el. Cand si-a amintit sa-l scoata, pasarea mai ca era complet inghetata. L-a pus in colivie sa se mai dezghete un pic. Cand in cele din urma a inceput sa se miste din nou, ea l-a intrebat, "Te-ai invatat minte?" "Da, doamna!" a replicat el scurt. Dupa un moment de tacere papagalul o surprinde: "Pot sa va pun si eu o intrebare?" "Da" a venit aprobarea. "Am crezut ca eu stiam cele mai ingrozitoare injuraturi de pe lume, da' curcanul ala din congelator ce-a spus (cu ce-a gresit de a ajuns acolo)?" 1

Tot asa si noi sa privim la o cetate ca Ninive , sa ne intrebam, "da' ce-a facut de a fost astfel distrusa?" si sa luam aminte la un Dumnezeu care iarta, dar si judeca!

"Dumnezeu ii suporta pe cei rai, da' nu pentru totdeauna!" Sir Thomas Fuller (1608-1661)

Cruzimea asirienilor a devenit de acum legendara. De pilda, regele asirian Asurbanipal se pare ca i-a intrecut in cruzime pe toti regii Asiriei de dinainte. Prizonierilor le jupuia pielea de vii. Pe un print l-a obligat sa poarte atarnat de gat capul insangerat al regelui sau, iar la o masa festiva a mancat avand agatat deasupra sa capul unui monarh caldeean.2 Dupa moartea acestuia din 633, Asiria a inceput sa decada.

Date despre Ninive
Ninive a fost intemeiata in jurul anului 2000 in.de H. pe malul fluviului Tigru. In timpul lui Naum, se gasea in culmea puterii, bogatiei si faimei sale.. Despre zidurile cetatii se spune ca erau de netrecut. Trei, patru care de lupta puteau merge "cot-la-cot". Totusi, in 612 Ninive a fost cucerita si daramata de catre babilonieni, mezi si sciti. Din acel moment pana in secolul trecut, ruinele cetatii au ramas nedezgropate.

Ninive este orasul intemeiat de nimeni altul decat Nimrod. Personajul acesta nu are o reputatie prea buna in Biblie. Numele sau inseamna "ne rasculam". Profetul Mica numeste Asiria, a carei capitala este Ninive, "tara lui Nimrod". Pe vremea lui Iona era o cetate mare (1:2; 3:2) pentru strabaterea careia era nevoie de trei zile. Asirienii au invadat si jefuit de mai multe ori pamantul Israelului.

Cetatea Ninive avea

Printre descoperirile arheologice importante se numara templele lui Nabu si Istar, idolii asirienilor, cat si palatele a trei regi asirieni: Asurbanipal, Asurnasirpal, Sanherib. Una dintre cele mai importante descoperiri o constituie libraria de tablite cuneiforme ce numara 16.000 de piese. Aceasta include Epopeea lui Ghilgames, relatari ale creatiei si potopului, precum si alte texte religioase si istorice.

MANIERA IN CARE NINIVE ESTE DISTRUSA
Aceasta pare o referire extrem de precisa la maniera in care Ninive este distrusa: cu o viitura!

1:8 Dar cu niste valuri ce se varsa peste mal, va nimici cetatea Ninive, si va urmari pe vrajmasii Lui pana in intunerec.
2:8 Ninive era odinioara ca un iaz plin. de apa...
2:6 Portile dela rauri sunt deschise, si palatul se prabuseste!...

Relatarea lui Diodorus Siculus este cea mai interesanta. El incepe prin a pomeni o profetie "primita (din trecut) de la stramosi" care preciza ca Ninive nu va cadea pana ce mai intai apele nu-i "vor sta impotriva", sau ii vor "deveni vrajmase". Astfel s-a intamplat ca in al treilea an al asediului cetatii de catre babilonienii Nabopolasar si Cyaxares, Eufratul (sau, Tigrul) s-a umflat de la ploi, a inundat o parte a cetatii si a daramat o mare parte a zidului cetatii facand o bresa de care s-au folosit armatele babilonene, mede si scite.
In clipa aceea se spune ca imparatul, imaginandu-si ca asista la implinirea acelei preziceri si crezand ca nu mai are nici o sansa de scapare, si-a ridicat un rug funerar in mijlocul palatului, si-a strans tot aurul si argintul si vesmintele imparatesti, si, impreuna cu concubinele si eunucii sai, si-a dat foc siesi si palatului sau intreg. Cand niste fugari au dat stirea mortii regelui asirian, armatele au patruns in cetate prin bresa facuta de ape si au cucerit-o.3

SFARSITUL CETATII NINIVE
Si comentatorul Adam Clarke, excelent la capitolul fundalului istoric in comentariul sau, ii citeaza pe istoricii Diodorus Siculus si Athenaeus ,care sustin ca Ninive a fost distrusa de catre torentele umflate ale fluviului Tigru in timpul asedierii de catre Belesis si Arbaces, generalii lui Sardanapalus. Totusi se pare ca nu de aceasta data a intervenit distrugerea definitiva a cetatii, ci ea s-a petrecut la un al doilea asediu al lui Nebucadnetar si Astyages. Atunci asediatorii au directionat torentele fluviului in asa fel incat sa se abata asupra zidurilor cetatii. Caramizile fiind facute din lut si paie s-au dizolvat, zidul cedand si navalitorii patrunzand in cetate. Versetele de mai jos descriu in cuvinte vii exact raidul facut in cetatea cazuta (sa nu uitam ca aceasta este o profetie! Uniformele babilonienilor erau chiar rosii!):

3 Scuturile vitejilor sai sunt rosi, razboinicii sunt imbracati cu purpura; fulgera carale de focul otelului in ziua sorocita pregatirii de lupta, si sulitele se invartesc.
4 Duruiesc carale pe ulite, se napustesc unele peste altele in piete; parca sunt niste faclii la vedere, si alearga ca fulgerele...

Atat Babilonul cat si Ninive au fost construite cu astfel de caramizi si de aceea ruinele lor nu sunt astazi atat de multe.

2:10 Este jafuita, pustiita, si stoarsa de tot!
Nimicirea totala a cetatii a fost atat de completa incat atunci cand Alexandru Cel Mare a marsaluit peste locul ei in 331 in. de H. (deci la o data relativ recenta de la distrugerea ei), nu si-a dat seama ca sta pe mormantul unei cetati glorioase a trecutului. Doar in 1845 au fost dezgropate ruinele ei de arheologul Layard si Ninive redescoperita.. Pentru multe secole, criticii Scripturii au considerat Ninive un mit, dar arheologii i-au pus din nou la respect. S-a implinit inca odata zicala ca "odata cu fiecare sapa a arheologului se ingroapa o critica a filozofului" la adresa Bibliei.

Iata cum exprima Naum "judecarea" Ninive-ului.

Naum 1
11 Din tine, Ninive, a iesit cel ce urzea rele impotriva Domnului, cel ce facea planuri rautacioase.
12 Asa vorbeste Domnul: ,,Oricat de multi si puternici vor fi, toti vor fi secerati si vor pieri. Chiar daca te-am intristat, Ierusalime, nu te voi mai intrista...
13 Ci ii voi sfarama jugul acum de pe tine, si-ti voi rupe legaturile...``
14 Iata ce a poruncit insa Domnul impotriva ta, Asur: ,,Nu vei mai avea urmasi cari sa-ti poarte numele; voi ridica din casa dumnezeului tau chipurile cioplite sau turnate; iti voi pregati mormantul, caci te-ai aflat prea usor.``
15 Iata pe munti picioarele solului care vesteste pacea! Praznuieste-ti sarbatorile, Iudo, implineste-ti juruintele! Caci cel rau nu va mai trece prin mijlocul tau, este nimicit cu desavarsire...

(cei ce nu credeti neaparat ca Dumnezeu este maniat pe voi in fiecare zi din cauza ca nu va pocaiti, ma bucur ca sunteti aici, caci, dupa ce veti asculta ce spune acest profet Naum, nu veti mai putea sa-L acuzati pe Dumnezeu de cruzime! Daca nimic altceva, cel putin cartea aceasta reuseste sa ne precizeze DE CE si PE CINE este Dumnezeu atat de maniat!)

Soarta cetatii Ninive confirma inca o data un adevar atat de ignorat si adesea uitat atat de crestini cat si de necrestini :

Ps 58:11 Si atunci oamenii vor zice: ,,Da, este o rasplata pentru cel fara prihana! Da, este un Dumnezeu care judeca pe pamant!``

Nu se scapa prin uciderea mesagerilor! (Matei 23:29-35)
Odata, un sef de trib a facut ceva pentru care guvernatorul britanic al coloniei a crezut de cuviinta sa-l pedepseasca. Astfel, a trimis un vas de razboi in amontele fluviului. Un mesager a venit la seful de trib anuntandu-l ca vasul a patruns pe fluviu. Salbaticul l-a omorat.
A doua zi, un alt curier a venit la el sa-l anunte cat de departe a ajuns vasul pe fluviu. Si sarmanul acesta si-a pierdut capul.
Aceeasi soarta au avut-o si ceilalti mesageri care au sosit in zilele urmatoare. Totusi lucrul acesta nu a impiedicat inaintarea vasului de razboi si nici nu a intarziat venirea pedepsei. Intr-o zi jungla a inceput sa fie zguduita de bubuitul tunurilor de pe vas iar colibile salbaticilor s-au pravalit la pamant...

Uciderea mesagerilor judecatii nu a intarziat-o sa vina! Poate ai intors spatele prietenilor tai crestini care-ti vorbeau despre sansa de mantuire in Hristos. Poate iti inabusi chiar acum constiinta si nesocotesti glasul Duhului Sfant. Poate ai lasat Biblia nedeschisa toata viata... toate acestea nu evita si nu intarzie nici o clipa venirea judecatii!

EXCELENTA DESCRIERE PE CARE NAUM O FACE CARACTERULUI LUI DUMNEZEU - Putem avea o imagine a maniei aprinse a Domnului, observand ca in primele 9 versete sunt utilizate sub forma concentrata toate cuvintele evreiesti ce descriu sentimentul maniei.4

Permiteti-mi sa incep a vorbi despre descrierea pe care Naum o face a caracterului lui Dumnezeu, apeland la o impresie pe care toti o avem despre oamenii care se infurie usor si repede. Da, ei sunt ridicoli. Stiu ca si eu sunt asa cand o fac. Dar aici e vorba despre Dumnezeu.

Adaptare dupa Ray Stedman: "Cand citim aceasta carte, nu putem sa avem decat impresia unei relatari dramatice a distrugerii unei mari metropole antice. In realitate, ea ne reveleaza mai multe despre caracterul lui Dumnezeu decat o fac altele. In ea, profetul exceleaza in dezvaluirea acelor atribute care intregesc caracterul lui Dumnezeu din Scripturi. El este bun, dar este si maniat pe pacatul omului. Nu exista doctrina care sa le displaca mai mult contemporanilor nostri decat mania lui Dumnezeu impotriva pacatului. Este un adevar pe care multora le-ar placea sa-l uite. De aceea, unii si-l imagineaza pe Dumnezeu ca fiind batranelul bland si duios cu suras simpatic in coltul ochiului care nu poate concepe sa judece sau sa pedepseasca pe cineva. Totusi, Naum a primit sarcina de a dezvalui lumii un Dumnezeu mistuitor in manie, care inspira frica si cutremur, in fata caruia omul nu poate decat sa stea tacut si umil. Nimeni nu poate citi aceasta profetie fara sa resimta ceva din solemnitatea acestei imagini infricosatoare a lui Dumnezeu!"

AMBIVALENTA LUI DUMNEZEU - "Modul cel mai bun de a intelege doctrina maniei lui Dumnezeu este de a privi la alternativele ei. Una dintre ele nu este dragostea (contrar la ceea ce s-ar crede la prima vedere; n.tr.). Daca este bine inteleasa, dragostea sunt "fata" si "verso"-ul aceluiasi lucru... alternativa la manie ar fi neutralitatea fata de conflictul in care zace lumea, iar a trai intr-o asemenea lume ar fi un cosmar. Doar doctrina maniei lui Dumnezeu in ostilitatea ei ireconciliabila fata de rau este cea care face viata umana tolerabila intr-o lume ca a noastra" 5

Stephen Neill

Eu din dragoste imi pedepsesc copilul... ca sa-l invat ca raul aduce cu sine niste consecinte!

"Eu cred intr-un Dumnezeu al unei iubiri absolute si nemarginite, prin urmare cred si intr-o manie a ei care va mistui, si va trebui sa o faca, tot ce este descompus, monstruos si stricat din acest univers." 6

Charles Kingsley (1819-1875)

"Mania lui Dumnezeu este la fel de pura ca si sfintenia Lui. Cand Dumnezeu este manios, El este maniat cu neprihanire. Noi credem ca a te mania este pacat, dar uneori a nu te mania pe pacat inseamna a pacatui. Este de neconceput ca Dumnezeu sa nu se manie in neprihanirea Lui impotriva pacatului."

Stuart Briscoe

Acesta este caracterul integru, necompromitator al lui Dumnezeu: EL FACE CE SPUNE! DREPTATEA LUI NU ESTE PACALITA DE STRAMBATATEA POCAINTEI INCHIPUITE A OMULUI!
A SPUS CA VA JUDECA NINIVE DACA NU SE POCAIESTE. Fiindca peste timp cetatea nu a mai fost caracterizata de pocainta si nu a adus roade vrednice de ea, a sfarsit prin a fi distrusa.

Dupa exercitiul rabdarii Lui, Dumnezeu nu s-a schimbat si nu s-a razgandit. El face exact ce promite. Isi retine mania cand omul arata cainta adevarata, dar daca nu este adevarata, trimite judecata asa cum a promis. Ioan Botezatorul, de asemenea ,vedem ca L-a cunoscut pe Dumnezeul Bibliei atunci cand a spus:" aduceti roade vrednice de pocainta voastra." Pocainta ninivenilor nu a durat mai mult de doua generatii, dupa care ei s-au afundat si mai tare in pacat. Judecata promisa a intarziat sa vina, dar pana la urma a venit la timp pentru ca...

"Dumnezeu este la fel de credincios amenintarilor Sale precum este si promisiunilor Sale"

John Trapp

Mila lui Dumnezeu ne confirma ca Dumnezeu NU POATE LASA PACATUL SA TREACA NEPEDEPSIT. Este un fapt indiscutabil ca Dumnezeu este infinit de milos, lucrul acesta potrivindu-se caracterului Sau. Dar pericolul real al negasirii tale in Hristos consta in lipsa vreunui adapost in fata maniei Lui.

Evanghelia!
Exodul 34:5-7 Domnul S'a pogorat intr'un nor, a statut acolo langa el, si a rostit Numele Domnului.

Si Domnul a trecut pe dinaintea lui, si a strigat: ,,Domnul, Dumnezeu este un Dumnezeu plin de indurare si milostiv, incet la manie, plin de bunatate si credinciosie, care Isi tine dragostea pana in mii de neamuri de oameni, iarta faradelegea, razvratirea si pacatul, dar nu socoteste pe cel vinovat drept nevinovat, si pedepseste faradelegea parintilor in copii si in copiii copiilor lor pana la al treilea si al patrulea neam!``

Exodul 23:7 Fereste-te de o invinuire nedreapta, si sa nu omori pe cel nevinovat si pe cel drept; caci nu voi ierta pe cel vinovat.
Naum 1:2-3 Domnul este un Dumnezeu gelos si razbunator; Domnul Se razbuna si este plin de manie; Domnul Se razbuna pe protivnicii Lui, si tine manie pe vrajmasii Lui. Domnul este indelung rabdator, dar de o mare tarie; si nu lasa nepedepsit pe cel rau.
Geneza 2:17 dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit.``
Deuteronom 17 26 ,,Blestemat sa fie cine nu va implini cuvintele legii acesteia, si cine nu le va face!``
Romani 1:18 Mania lui Dumnezeu se descopere din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si impotriva oricarei nelegiuri a oamenilor
Romani 6:23 Fiindca plata pacatului este moartea

Este astfel clar ca Dumnezeu nu achita pe cel vinovat, nu-l socoteste drept pe cel nedrept, nu-l vede neprihanit pe cel ce nu este inocent. Nu exista nici o alta cale de a scapa de mania lui Dumnezeu descoperita impotriva pacatului, decat de a se aduce satisfactie ei intr-o ispasire completa, prin suportarea pedepsei cuvenite pacatului, iar aceasta a fost oferita de Isus Hristos!

DE ACEEA, CREDINTA IN ISUS HRISTOS DEVINE NECESITATEA SALVATOARE!

Fapte 13:38 Sa stiti dar, fratilor, ca in El vi se vesteste iertarea pacatelor;
Romani 4:7 ,,Ferice``, zice el, ,,de aceia ale caror faradelegi sunt iertate, si ale caror pacate sunt acoperite!
Romani 4:8 Ferice de omul, caruia nu-i tine Domnul in seama pacatul!``
Efeseni 1:7 In El avem rascumpararea, prin sangele Lui, iertarea pacatelor, dupa bogatiile harului Sau,

Separat de satisfacerea maniei Lui, nu se poate miza pe mila si bunatatea lui Dumnezeu. Nu este ceea ce ne spune si Naum?

Naum 1:7 Domnul este bun, El este un loc de scapare in ziua necazului; si cunoaste pe cei ce se incred in El.

2Tim. 2:19 Totusi temelia tare a lui Dumnezeu sta nezguduita, avand pecetea aceasta: ,,Domnul cunoaste pe cei ce sunt ai Lui``; si: ,,Oricine rosteste Numele Domnului, SA SE DEPARTEZE DE FARADELEGE!``

1. James S. Hewett, Illustrations Unlimited (Wheaton: Tyndale House Publishers, Inc, 1988), p. 310
2."Minor Prophets of Judah", Irving L. Jensen
3. Diodor. Sic., Edit. Wessel., p. 140, lib. ii., s. 27, citat de
4. Ray Stedman, "Highlights of the Bible"
5. Edythe Draper, Draper's Book of Quotations for the Christian World (Wheaton: Tyndale House Publishers, Inc., 1992). Entries 4999-5000.
6. Edythe Draper, Draper's Book of Quotations for the Christian World (Wheaton: Tyndale House Publishers, Inc., 1992). Entries 4997-4998.


<-- Studii Generale Asupra Cartilor Vechiului Testament | 1