Sfarsitul anului

O, iubire neasemuita, Tu esti bun atunci cand dai si atunci cand iei, cand soarele straluceste peste mine si cand noaptea ma impresoara.
M-ai iubit inainte de intemeierea lumii, in dragostea Ta mi-ai rascumparat sufletul; inca ma iubesti, in ciuda inimii mele impietrite, a nerecunostintei mele si a neincrederii mele.
Bunatatea Ta m-a insotit inca un an, m-a condus prin pustia schimbatoare, cand am dat inapoi m-a ajutat sa inaintez, cand am pierdut teren m-a ajutat sa avansez.
Bunatatea Ta va fi cu mine si in anul care vine; imi inalt panzele si ridic ancora, cu Tine ca pilot binecuvantat al viitorului meu, asa cum ai fost si al trecutului meu.
Te binecuvantez pentru ca mi-ai acoperit ochii in fata apelor dinaintea mea.
Daca ai hotarat vremuri de incercare, Tu vei fi cu mine si in ele; daca trebuie sa trec prin furtuni de persecutii si ispite, nu ma voi ineca; daca trebuie sa mor, Iti voi vedea fata mai curand; daca ma asteapta un sfarsit dureros, da-mi harul ca credinta sa nu mi se clatine; daca trebuie sa fiu alungat din slujba pe care o iubesc, nu pot veni cu nici o pretentie; Tu sa fii slavit in mine in mangaiere si incercare, ca un vas ales, gata intotdeauna sa fie folosit de Tine.

Tradus de Florin Vidu


Cuprins | Umblarea Crestinului