Dumnezeul nazuintelor mele, este placerea mea cea mai mare, cea mai nobila, sa Te cunosc pe Tine si sufletul meu rational si nemuritor; este dulce si placut sa privesc in fiinta mea atunci cand toate puterile si pasiunile mele sunt unite si angajate in cautarea Ta, cand sufletul meu tanjeste cu pasiune sa fie in acord cu Tine si sa-si gaseasca placerea desavarsita in Tine; nu exista ore care sa fie umplute cu atata placere cata gasesc in cele petrecute in comuniune cu Tine si cu inima mea.
O, cat de dorit, cat de folositor pentru viata crestina este un duh de veghere sfanta si de gelozie evlavioasa, atunci cand sufletul meu nu se teme de nimic altceva decat sa Te mahneasca si sa Te intristeze pe Tine, Tatal si prietenul meu! Pe Tine Te iubesc si doresc sa-Ti fiu placut, nu doresc sa-mi gasesc fericirea in mine insumi. Stiind ca aceasta este dispozitia evlavioasa, vrednica de cea mai inalta ravna, cautarea cea mai atenta a fapturilor inteligente si a sfintilor crestini, fie ca bucuria mea sa izvorasca din slavirea si placerea Ta. Tanjesc sa-mi umplu tot timpul cu Tine, fie ca sunt acasa sau in alta parte; sa-Mi pun toate ingrijorarile in mainile Tale; sa fiu in intregime la dispozitia Ta, fara vreo dorinta sau vreun interes propriu. Ajuta-ma sa traiesc pe veci pentru Tine, sa fac din Tine unicul si supremul meu tel, ca sa nu imi mai iubesc vreodata eul meu pacatos.

Tradus de Florin Vidu