Duminica, 30 ianuarie, 2000
In continuarea studiul asupra cartilor Vechiului Testament, astazi ne apropiem de,
Fiindca in studiul nostru din cartea lui Iov am vazut cum intelepciunea lui Dumnezeu a stat la baza incercarilor din viata lui Iov, vom putea sa vedem acum cum intelepciunea lui Dumnezeu sta (sau ar trebui sa stea!) la baza vietii obisnuite de zi cu zi a fiecaruia dintre noi.
Inteleptul imparat evreu Solomon ce a domnit in Israel intre 971-931 in. de H. este cel ce a scris urmatoarele trei carti ale Bibliei: Proverbele, Ecleziastul si Cantarea Cantarilor, cat si Psalmii 72 si 127. Proverbele vorbesc despre intelepciunea necesara in viata, Ecleziastul, despre prostia (nesabuinta) omeneasca, prezenta in viata, iar Cantarea Cantarilor, despre dragoste ca subiect neutru. Se pare ca dragostea este un intermediar potrivit intre cele doua extreme. Solomon este autoritatea care se exprima asupra celor trei importante subiecte distincte.
INTRODUCERE
Cuvantul cheie al cartii este "intelepciunea", sau "abilitatea de a trai viata cu chibzuinta si pricepere". A trai o viata evlavioasa intr-o lume nelegiuita nu este o sarcina deloc usoara. Proverbele ofera indrumarile detailate ale lui Dumnezeu prin care cei ce-i apartin sa stie sa infrunte cu succes problemele practice de zi cu zi ale vietii, cum sa traiesti pentru Dumnezeu, cum sa te intelegi cu parintii, cu copiii, cu semenii, cum sa respecti autoritatile, precum si multe alte aspecte practice de viata.
Solomon, autorul lor principal, foloseste o combinatie de poezie, pilde, maxime, intrebari cu talc si scurte povestioare pentru a pune intr-o forma memorabila bunul simt si perspectiva divina necesara vietii.
Fiindca Solomon, reprezentantul inteleptilor Israelului a fost principalul contribuitor, titlul evreiesc al acestei carti este "Mishle Shelomoh", adica "Proverbele lui Solomon" (1:1). Titlul grecesc este "Paroimiai Salomontos" (proverbele lui Solomon), iar titlul latinesc este "Liber Proverbiorum", in care se combina cuvintele "pro" (pentru, spre) si "verba" (cuvinte) pentru a descrie felul in care proverbele reusesc sa concentreze multe cuvinte in expresii (zicale) scurte. In scrierile rabinice "proverbele" sunt denumite "Sepher Hokhmah", adica "Cartea Intelepciunii".
CE ESTE UN "PROVERB"?
Un proverb este o exprimare care comunica un adevar (sau o realitate a vietii) intr-o maniera foarte incisiva si concisa. Cineva a spus ca proverbele sunt, "fraze scurte produse de o experienta indelungata". De fapt, este vorba de adevaruri ce sunt exprimate intr-o forma usor de amintit. Proverbul se mai poate denumi si maxima, zicala sau dicton.
Cred ca putem alege ca verset cheie al Proverbelor,
Prov.1:7 Frica Domnului este inceputul stiintei; dar nebunii nesocotesc intelepciunea si invatatura.
Orientul Apropiat si Orientul Mijlociu reprezinta in general patria proverbelor. Se crede ca Solomon a cules mai multe maxime din astfel de surse. El le-a editat pe toate si a scris multe dintre ele. Un doctor, pe nume Thirtle, spune Vernon McGee, precum si alti cercetatori au observat ca la un moment dat se petrece o schimbare de pronume de la persoana a doua la persoana a treia. Astfel ei sugereaza ca proverbele scrise in persoana a doua au fost cele predate lui Solomon de catre invatatorii lui, iar cele scrise la persoana a treia au fost scrise de insusi Solomon.
DATAREA PROVERBELOR
Cartea Proverbelor reprezinta o colectie de maxime de intelepciune si nu o carte despre istorie. Este un produs al scolii de intelepciune a Israelului.
Proverbele scrise de Solomon insusi provin din jurul anului 931 in. de H., iar cele din cap.25-29 au fost stranse de Ezechia, cam cu 230 de ani mai tarziu. Ezechia a domnit intre 715 si 686 in. de H.
(Open Bible Study Edition)
Conform lui Ieremia 18:18 (,,Atunci ei au zis: ,Veniti, sa urzim rele impotriva lui Ieremia! Caci doar nu va pieri Legea din lipsa de preoti, nici sfatul din lipsa de intelepti, nici cuvantul din lipsa de prooroci. Haidem sa-l ucidem cu vorba, si sa nu luam seama la toate vorbirile lui!``) si Ezechiel 7:26 (Vine nenorocire peste nenorocire, zvon dupa zvon. Ei cer vedenii proorocilor; dar preotii nu mai cunosc Legea, si batranii nu mai pot da sfaturi") existau trei categorii de oameni care vorbeau poporului in numele lui Dumnezeu:
In cazul proverbelor, Dumnezeu ne transmite intelepciunea Sa prin Solomon care nu este nici preot, nici profet.
AUTORUL PROVERBELOR
Il cunoastem din studiile facute despre el… un tanar care a inceput bine in "viata de credinta", dar care a sfarsit-o prost! A devenit "nesimtitor" fata de invataturile Cuvantului lui Dumnezeu si sfaturile tatalui sau, David.
In Solomon vedem cum credinciosi care odata erau deosebit de promitatori, de dotati, de talentati si de priceputi, avand discernamant spiritual, binecuvantati si foarte intelepti, pot deveni foarte impietriti si imuni la cuvintele Domnului. Privind la inaltarea si caderea lui Solomon, la gloria si dizgratia lui, observam ca el l-a iubit pe Dumnezeu, dar a si practicat unele lucruri, opuse Cuvantului Sau care i-au adus rusinea in cele din urma.
Numele lui Solomon apare la inceputul celor trei sectiuni pe care le-a scris personal:
Doar aproape 800 din cele 3.000 de proverbe ale sale sunt incluse in aceste colectii solomonice din aceste carti. Nu a existat un om mai potrivit decat Solomon pentru a fi autor al acestor maxime spirituale. Proverbele nu le-a scris dupa ce inima lui s-a departat de Domnul, ci inainte. Ecleziastul cu concluziile sale amare cuprinde experienta insatisfactiei unei vietii fara Dumnezeu, traita in imoralitate, materialism si idolatrie.
1Regi 11:1-4 Imparatul Solomon a iubit multe femei straine, afara de fata lui Faraon; Moabite, Amonite, Edomite, Sidoniene, Hetite, cari faceau parte din neamurile despre cari Domnul zisese copiilor lui Israel: ,,Sa nu intrati la ele, si nici ele sa nu intre la voi; caci v-ar intoarce negresit inimile inspre dumnezeii lor.`` De aceste neamuri s-a alipit Solomon, tarat de iubire. A avut de neveste sapte sute de craiese imparatesti si trei sute de tiitoare; si nevestele i-au abatut inima. Cand a imbatranit Solomon, nevestele i-au plecat inima spre alti dumnezei; si inima nu i-a fost in totul a Domnului, Dumnezeului sau, cum fusese inima tatalui sau David.
Isus vorbeste de faima lui binecunoscuta in lume datorita intelepciunii lui pe care veneau sa o asculte la curtea lui oameni din strainatate:
Mat. 12:42 Imparateasa de la Miazazi se va scula alaturi de neamul acesta, in ziua judecatii, si-l va osandi, pentru ca ea a venit de la marginile pamantului, ca sa auda intelepciunea lui Solomon si iata ca aici este Unul mai mare decat Solomon.
Tatal lui, imparatul David, ii recunoaste intelepciunea:
1Regi 2:6-9 Fa dupa intelepciunea ta, si sa nu lasi ca perii lui cei albi sa se pogoare in pace in locuinta mortilor. Sa te porti cu bunavointa cu fiii lui Barzilai, Galaaditul, si ei sa manance la masa cu tine; caci tot asa s-au purtat si ei cu mine, iesindu-mi inainte, cand fugeam de fratele tau Absalom. Iata ca ai langa tine pe Simei, fiul lui Ghera, Beniamitul, din Bahurim. El a rostit impotriva mea mari blesteme in ziua cand ma duceam la Mahanaim. Dar s-a pogorat inaintea mea la Iordan, si i-am jurat pe Domnul, zicand: ,Nu te voi omori cu sabia.` Acum, tu sa nu-l lasi nepedepsit; caci esti un om intelept, si stii cum trebuie sa te porti cu el. Sa-i pogori perii albi insangerati in locuinta mortilor.``
Il vedem ca tanar imparat cum cere intelepciune de la Dumnezeu (1Regi 3:5.9) si cum Dumnezeu ii satisface cererea (vezi, 1Regi.4:34; 10:1-13, 24). Priceperea, discernamantul si perspicacitatea in luarea unor decizii au fost atat de extraordinare incat i-au dus faima in lume.
1Regi 3
7 Acum Doamne, Dumnezeul meu, Tu ai pus pe robul Tau sa imparateasca in locul tatalui meu David; si eu nu sint decat un tanar, nu sint incercat.
8 Robul Tau este in mijlocul poporului pe care l-ai ales, popor foarte mare, care nu poate fi nici socotit, nici numarat, din pricina multimii lui.
9 Da dar robului Tau o inima priceputa, ca sa judece pe poporul Tau, sa deosebeasca binele de rau! Caci cine ar putea sa judece pe poporul Tau, pe poporul acesta asa de mare la numar!``
10 Cererea aceasta a lui Solomon a placut Domnului.
11 Si Dumnezeu a zis: ,,Fiindca lucrul acesta il ceri, fiindca nu ceri pentru tine nici viata lunga, nici bogatii, nici moartea vrajmasilor tai, ci ceri pricepere, ca sa faci dreptate,
12 voi face dupa cuvantul tau. Iti voi da o inima inteleapta si priceputa, asa cum n-a fost nimeni inaintea ta si nu se va scula nimeni niciodata ca tine.
13 Mai mult, iti voi da si ce n-ai cerut: bogatii si slava, asa incat in tot timpul vietii tale nu va fi nici un imparat ca tine.
Este probabil ca Solomon sa fi cules si editat si alte proverbe pe langa ale sale. Dupa Ecleziastul 12:9, el "a cugetat si a cautat sa faca ordine in multe proverbe".
Ecleziastul 12:9 Pe langa ca Eclesiastul a fost intelept, el a mai invatat si stiinta pe popor, a cercetat, a adancit si a intocmit un mare numar de zicatori.
Ultima colectie de proverbe solomonice a fost alcatuita de catre scribii (carturarii) regelui Ezechia deoarece acesta a avut interesul de a-si binecuvanta supusii cu valorile spirituale ale Cuvantului lui Dumnezeu. Fiindca si profetii Isaia si Mica au slujit pe vremea lui Ezechia se crede ca si ei au contribuit la aceasta colectie de proverbe.
Asemanari?
Partea de la Prov.22:17 la 24:34 cuprinde "cuvintele inteleptilor" (22:17; 24:23), care par similare celor descoperite in Intelepciunea lui Amenemope, un document de invataturi asupra slujbei civile scris de un egiptean ce a trait intre 1000 in. de H. si 600 in. de H. In vremea aceea inteleptii se vizitau reciproc si probabil ca Amenemope a imprumutat cateva aforisme evreiesti.
Niste personaje misterioase sunt Agur, fiul lui Iache (cap.30), si Lemuel (cap.31). Primul rosteste doar niste cuvinte intelepte drept invatatura, iar cel de-al doilea este un imparat care reda invatatura pe care i-a dat-o mama-sa. Unii ii identifica pe ambii cu Solomon, dar nu stiu cat de sigur este.
PROVERBELE CA FORMA PRIN CARE DUMNEZEU II INDRUMA PE OAMENI
Parca pentru a completa paleta de forme in care Dumnezeu le-a vorbit oamenilor, a facut-o prin legi, prin profetii, prin intamplari istorice, acum vedem ca alege intelepciunea. Le-a vorbit patriarhilor prin viziuni si vise, lui Moise fata-n fata, din nou profetilor prin vise si vedenii (Num.12:6-8), ACUM Domnul ii vorbeste lui Solomon prin intermediul observatilor pe care acesta le face asupra naturii umane si creatiei. Laboratorul inteleptului lui devine lumea…
Prov.24:30-32 Am trecut pe langa ogorul unui lenes, si pe langa via unui om fara minte. Si era numai spini, acoperit de maracini, si zidul de piatra era prabusit. M-am uitat bine si cu luare aminte, si am tras invatatura din ce am vazut.
"M-am uitat bine si cu luare aminte, si am tras invatatura" din ce-a vazut si in consecinta deduce urmatorul dicton:
33 ,,Sa mai dorm putin, sa mai atipesc putin, sa mai incrucisez mainile putin ca sa ma odihnesc!``...34 Si saracia vine peste tine pe neasteptate, ca un hot, si lipsa, ca un om inarmat. (CA UN BANDIT, PRIN SURPRINDERE)
Cu alte cuvinte inteleptul vrea sa zica ca in creatia actuala atinsa de pacat functioneaza un principiu al entropiei (tehnic, "un consum de energie ireversibil") care distruge viata, insa prin disciplina se pot reversa efectele haosului iminent.
Este "intelepciunea" ceva misterios ce cade asupra omului ca o ceata, apoi se ridica?
Este important sa observam ca intelepciunea nu este doar turnata asa ca si cu o palnie in capul nostru cand ne rugam Domnului pentru ea. Cred ca intelepciunea ce vine de la El contine acest aspect al observatiei atente a tot ce este in jur si a deductiei cuvenite cu bun simt a celor vazute. Unii nu au intelepciune, nu pentru ca nu o au, ci pentru ca nu vor sa o aibe!
Vad ca lenea, betia si prostia, precum si multe altele se platesc, dar refuza sa invete minte ci se complac. Acestia nu sunt intelepti fiindca sunt redusi mintal, ci fiindca refuza sa asculte de glasul ratiunii date lor de Dumnezeu!
In acelasi timp cred ca este nevoie ca uneori Dumnezeu sa daruiasca supranatural intelepciune pentru a iesi din anumite situatii, a lua decizii si a actiona cand mintea umana este limitata in solutii. De curand am fost martor la felul in care cineva a rezolvat prin intelepciunea data respectivului de Dumnezeu o problema spinoasa. Cand noi eram in criza de solutii, acesta pur si simplu a scos-o ca un as de pe maneca! Asta da, intelepciune!
Este ca si cum ai impusca cu adevarat doi iepuri dintr-o data! Ratiunea umana, il impusca ori pe unul, ori pe altul, uneori ii scapa amandoi, insa intelepciunea de sus este eficace.
INSPIRATIE
Fara nici un fel de exceptii, autori crestini si evrei au acceptat cartea Proverbelor de-a lungul vremurilor ca o creatie inspirata a lui Solomon. Este totodata prima carte a Bibliei care este prefatata cu numele autorului. Noul Testament abunda de citari ale Proverbelor. Calitatea maximelor si valoarea lor indica o inspiratie net superioara, de pilda, scrierilor apocrife care la randul lor pretind intelepciune si inspiratie.
Solomon a trait cu 500 de ani inaintea celor celebrilor "sapte intelepti ai Greciei", si cu 700 de ani inainte de vremea lui Socrate, Plato, sau Aristotel.
Este clar ca nu Solomon s-a inspirat din surse seculare, asa cum sustin unele teorii, ci mai degraba invers. Datorita migratilor, ducerii lor in captivitate si imprastierilor evreilor in lume, filozofii seculari sunt cei ce mai degraba au beneficiat de comoara de intelepciune cu care Dumnezeu i-a inzestrat pe acestia.
(Jamieson, Fausset and Brown Commentary)
"Intelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah" este o carte scrisa de un evreu palestinian cu aproape 200 de ani in. de H. are un stil un similar cartii Proverbelor. Dupa aceea, "Intelepciunea lui Solomon", o carte de antica de filozofie evreiasca provine din orasul Alexandria al primului secol. Dar nici una dintre aceste scrieri apocrife nu se ridica la nivelul cartii Proverbelor.
AFIRMATII STIINTIFICE CORECTE
Proverbele isi demonstreaza inspiratia si prin aceea ca nu fac nici o afirmatie nestiintifica sau observatii inexacte. Ba mai mult avem Prov.4:23 care pe langa indemnul lui spiritual contine un verset ce dezvaluie o surprinzatoare realitate stiintifica pentru acele zile:
Pazeste-ti inima mai mult de cit orice, caci din ea ies izvoarele vietii.
Doar cu 2.700 de ani mai tarziu doctorul Harvey a descoperit ca inima pune sangele in miscare prin tot organismul.
Un capitol foarte important in intelegerea proverbelor consta in,
DIFICULTATILE (SAU, CERINTELE) DE INTERPRETARE A LOR
I. Prima dificultate consta in intelegerea in sine a intelepciunii. Asemenea pildelor si parabolelor lui Hristos, adesea adevarurile raman ascunse si obscure daca sunt tratate cu superficialitate. De aceea, ele trebuie pastrate in inima si trebuie sa se mediteze asupra sensului lor.
Iata cateva principii indicate de insasi proverbele:
Prov.21:1-5 Fiule, daca vei primi cuvintele mele, daca vei pastra cu tine invataturile mele, daca vei lua aminte la intelepciune, si daca-ti vei pleca inima la pricepere daca vei cere intelepciune, si daca te vei ruga pentru pricepere, daca o vei cauta ca argintul, si vei umbla dupa ea ca dupa o comoara, atunci vei intelege frica de Domnul, si vei gasi cunostinta lui Dumnezeu.Prov.4: 4 …el ma invata atunci, si-mi zicea: ,,Pastreaza bine in inima ta cuvintele mele, pazeste invataturile mele, si vei trai!
II. O a doua dificultate este forma poeziei evreiesti: paralelismul. (care inseamna exprimarea adevarurilor in paralel astfel incat al doilea adevar - spus in paralel cu primul - dezvolta, completeaza, defineste, accentueaza, sau imbogateste concluzi a logica, ideea finala, sau, in unele cazuri, punctul de vedere diferit.)
III. O a treia dificultate (sau cerinta interpretativa) consta in a realiza ca Proverbele sunt doar niste deductii divine sau observatii intelepte care afirma principii divine, si nu reprezinta legi inflexibile, sau fagaduinte absolute ale lui Dumnezeu.
Iata niste exemple a caror aplicare nu poate fi generala:
Prov.10:27 Frica de Domnul lungeste zilele, dar anii celui rau sint scurtati.
Sau,
Prov.22:4 Rasplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogatia, slava si viata.
Sau,
Prov.31:6-7 Dati bauturi tari celui ce piere, si vin, celui cu sufletul amarat; ca sa bea sa-si uite saracia, si sa nu-si mai aduca aminte de necazurile lui.
Aceste exprimari a unor adevaruri generale sufera exceptii datorita imprevizibilitatii comportamentului omului pacatos. Dumnezeu nu garanteaza aplicarea uniforma a tuturor situatilor descrise in Proverbe, dar prin studierea si intelegerea mesajului lor omul poate sa afle voia lui Dumnezeu pentru el.
TEOLOGIA PROVERBELOR
Consta din mai multe aspecte:
- Dumnezeu este cel ce a alcatuit atat cosmosul cat si societatea
- Dumnezeu reveleaza in aceasta carte alcatuirea societatii omenesti
- viata omului depinde de unitatea dintre fapta si destin
- supunerea la ordinea impusa societatii de Domnul este o chestiune ce tine de inima
- cuvintele au puterea de a modela inimile (in special, pe cele tinere)
PREZENTA LUI Hristos IN PROVERBE
Hristos este prezent in Proverbe sub forma "intelepciunii" personificate.
El este numit "intelepciune":
Luca 7:33-35 In adevar, a venit Ioan Botezatorul, nici mancand paine, nici band vin, si ziceti: ,Are drac.` A venit Fiul omului, mancand si band, si ziceti: ,Iata un om mancacios si bautor de vin, un prieten al vamesilor si al pacatosilor.` Totusi Intelepciunea a fost gasita dreapta de toti copiii ei.``
Matei 11:19 A venit Fiul omului mancand si band, si ei zic: ,Iata un om mancacios si bautor de vin, un prieten al vamesilor si al pacatosilor!` Totusi, Intelepciunea a fost indreptatita din lucrarile ei.``
In Proverbe 8 se spune ca "intelepciunea" este dumnezeiasca, este sursa vietii, este dreapta si curata. Aceasta "intelepciune" s-a intrupat in Hristos in care acum "sint ascunse toate comorile intelepciunii si ale stiintei." (Coloseni 2:3), "Si voi, prin El, sunteti in Hristos Isus. El a fost facut de Dumnezeu pentru noi intelepciune, neprihanire, sfintire si rascumparare" (1Cor.1:30)
In aceasta carte ni se ofera o intelepciune proverbiala ce poarta pecetea inspiratiei divine. In aceasta carte Dumnezeu s-a coborat sa devina invatatorul nostru in treburile practice ale vietii. Mai tarziu, Hristosul, cuvantul intrupat a facut-o practic inaintea tuturora, in special, a ucenicilor. Prin expresii scurte si concise Proverbele ii indruma pe oameni in principiile indatoririi fata de Dumnezeu si semeni lor.
Valoarea practica deosebita a Proverbelor nu se poate sublinia indeajuns.