In ultimele saptamani am fost prins intr-o sarcina care pe de o parte a fost obositoare dar pe de alta parte a fost o lucrare din dragoste, pentru ca o editura din America a considerat potrivit sa republice un mic dar important tratat scris de predicatorul puritan Jonathan Edwards in secolul al 18-lea. Cu ocazia acestei republicari a operelor lui Edwards, editura m-a onorat intrebandu-ma daca pot scrie o introducere de vreo 25 - 30 de pagini la aceasta lucrare. Din aceste motive, in ultimele saptamani m-am cufundat in reexaminarea acestui tratat al lui Jonathan Edward, pe care l-am citit pentru prima data, desigur, in urma cu peste 40 de ani. Este vorba de tratatul intitulat "Semnele distinctive ale unei adevarate treziri" ("The Distinguishing Marks of True Revival").
Daca ne amintim istoria bisericii noastre, cunoastem acel eveniment pe care istoricii l-au numit "Marea Trezire", care s-a intins pe tot cuprinsul coloniilor din Noua Anglie, in mare masura sub conducerea lui George Whitefield, John Wesley si, in primul rand, chiar a lui Jonathan Edwards. Cu ocazia acestei treziri la religia adevarata, America a experimentat cea mai intensa trezire spirituala din intreaga sa istorie. Odata cu izbucnirea acestei treziri in Noua Anglie, s-au raportat multe incidente stranii, in care unii oameni, la predicile lui Edwards si ale altora, au lesinat, si-au pierdut cunostinta din cauza excesului emotional. Iar in mijlocul acestei treziri unele sprancene s-au ridicat din cauza schimbarilor ce se petreceau si cu care oamenii nu erau obisnuiti, din cauza zelului si ardorii care insoteau lucrarea Duhului Sfant printre oameni. Odata cu aceste excese emotionale au venit si doctrine false, comportamente imorale ale unora care pretindeau ca ei sunt rezultatul trezirii. Intr-un cuvant, multe feluri de abuzuri care i-au facut pe criticii acestei treziri sa insiste ca lucrarea ce a pornit trezirea sa fie oprita. Astfel, in mijlocul acestei controverse Edwards a recurs la mintea sa patrunzatoare si la vastele sale cunostinte din Scriptura pentru a veni cu o analiza critica a lucrurilor ce se intamplau in Noua Anglie in timpul Marii Treziri, incercand sa ofere cititorului o harta cu ajutorul careia sa poata discerne intre adevarata trezire si simple emotii sau treziri superficiale, nascute din firea pamanteasca. In dorinta sa de a oferi aceasta analiza, el si-a indreptat atentia spre textul pe care l-am citit mai devreme.
In orice caz, in timp ce reciteam acest tratat despre semnele distinctive ale trezirii, am inceput sa ma gandesc la aplicatiile pe care aceasta le-ar putea avea in situatia noastra, la sfarsitul secolului XX, nu in Noua Anglie, ci aici in Orlando si in imprejurimi. Eu, cel putin, nu cred ca ne gasim in mijlocul unei alte mari treziri aici in America, desi unii au facut astfel de afirmatii. Dar in dimineata aceasta nu ma preocupa atat de mult o trezire nationala, nici macar una locala; sunt interesat in schimb de o trezire personala. Adica, ma preocupa starea sufletelor voastre, a fiecaruia in parte, daca sunt treze sau daca raman intr-o stare de atipeala dogmatica.
Spun asta pentru ca, atunci cand Edwards a privit la textul Scripturii si a aplicat principiile la Marea Trezire in intregul ei, el a spus ca exista anumite semne care insotesc orice lucrare autentica a lui Dumnezeu in vietile oamenilor. Aceste semne pe care le prezinta el se aplica nu numai unei vaste regiuni cuprinse de o trezire, nici macar unei biserici in mijlocul unei treziri locale, ci aceleasi semne sunt relevante pentru crestinul individual, atunci cand acesta isi pune intrebarea: "Sunt eu cu adevarat o noua faptura? Sunt eu cu adevarat in Hristos?" Sau, mai simplu: "Sunt eu cu adevarat crestin?" "Cum pot sti daca religia pe care o practic si o urmez este autentica sau e falsa?" "Cum pot deosebi duhurile daca sunt de la Dumnezeu sau nu?"
Acest tratat se intinde pe multe pagini si nu am timp sa fac un rezumat al tuturor celor spuse in el, dar as vrea sa folosesc timpul din aceasta dimineata privind la cele cinci semne principale despre care Edwards spune ca sunt caracteristice unei treziri autentice prin puterea si prezenta Duhului Sfant.
Ioan, avertizand ca in lume au iesit multi prooroci mincinosi, spune: "Duhul lui Dumnezeu sa-L cunoasteti dupa aceasta: Orice duh, care marturiseste ca Isus Hristos a venit in trup, este de la Dumnezeu...". El continua apoi si vorbeste despre Anticrist, care neaga ca Isus a venit in trup. Evident, in secolul I aceste cuvinte erau indreptate impotriva Docetistilor, un grup de eretici care negau realitatea "intruparii". Dar, aplicand aceste cuvinte la zilele sale, in Noua Anglie, Edwards spune ca primul semn al unei treziri autentice este acesta: noi castigam un profund respect pentru Isus cel biblic. Castigam un profund respect pentru Isus cel biblic.
Am cantat un imn in aceasta dimineata, "O, cat de adanca e dragostea lui Isus." Preaiubitilor, exista multe motive pentru care oamenii vin la biserica sau se alatura institutiei bisericii. Vor ca afacerile lor sa prospere. Vor sa-si faca mai multe contacte. Vor sa-si extinda reteaua. Poate sunt singuri si tanjesc pentru partasia cu alte fiinte umane. Exista multe motive pentru care ne adunam impreuna. Si cineva poate veni la biserica in mod regulat pentru toate aceste motive, fara sa fi fost vreodata convertit, ramanand intr-o stare de moarte spirituala. Daca vrei sa afli in ce stare esti tu, viu sau mort, primul semn pe care trebuie sa-l cauti este respectul si dragostea ta personala pentru Isus. Pentru ca lucrarea pe care o face Duhul Sfant atunci cand ii regenereaza pe oameni este sa le directioneze dragostea si zelul catre Hristos. Deci, in cuvinte simple, te intreb: Il iubesti pe Isus? Ai tu dragoste in inima ta pentru Hristos? Pentru ca, daca Duhul Sfant nu ar lucra in inima ta, nu ai putea avea dragoste pentru Isus. Inima ta ar fi o inima de piatra. Poate ca asculti cu rabdare si politete in fiecare duminica dimineata cum predicatorul vorbeste sau citeste din Sfanta Scriptura, dar daca esti in Hristos atunci in sufletul tau exista o dragoste indreptata spre El.
Observati cum Edwards insista ca acest respect trebuie sa fie pentru Isus cel biblic. E o diferenta esentiala. Acum cativa ani am fost invitat sa tin o prelegere la Institutul Young Life din Colorado Springs, Colorado. In timp ce predam teologie celor din conducerea institutului, am avut ocazia sa ii avertizez cu seriozitate, spunandu-le: "Stiti, nu cunosc nici o organizatie in toata lumea care sa fie mai eficienta decat Young Life in castigarea elevilor de liceu pentru Hristos." Apoi am continuat: "Trebuie sa aveti mare, mare grija aici, pentru ca in acest caz puterea voastra va poate anula eforturile. De ce spun asta? Pentru ca voi, lucratorii din aceasta organizatie, ati devenit atat de eficienti, ati devenit experti in prezentarea crestinismului intr-un mod care sa placa acestor tineri. Ati reusit atat de bine sa inlaturati plictiseala si conceptiile gresite despre crestinism, incat L-ati facut pe Hristos atractiv pentru acesti tineri." Dar apoi am continuat: "Pericolul consta in aceea ca ei nu vor raspunde la chemarea adevaratului Isus ci vor raspunde organizatiei Young Life, distractiei si placerii care le-au fost prezentate. Trebuie sa fim constienti de existenta acestui pericol."
Am vazut, cu ocazia Seminarului Isus si in multe alte ocazii in care am prezentat reactii critice la Scriptura, cum in lume si in Biserica exista multi inlocuitori ai lui Isus. Marxistii il au pe Isus al lor, Isus Eliberatorul. Filosofii existentialisti il considera pe Isus adevaratul erou existentialist. Astfel Isus a devenit, in cultura noastra, ca un nas de ceara care poate fi modelat si adaptat ca sa se potriveasca conceptiei fiecaruia despre ce e un erou. De aceea trebuie sa ne intoarcem la Isus cel biblic, la adevaratul Isus. Nu la un Isus care este produsul unei imaginatii bogate. Il iubesti pe Isus cel biblic? Edwards spune ca acesta e primul semn al adevaratei treziri.
Al doilea semn este prezentat in termeni negativi: atunci cand o persoana e cu adevarat trezita de Duhul Sfant, ea experimenteaza o noua repulsie fata de lucrarile lui Satan. De fapt, aceasta poate deveni atat de intensa incat, in zelul lor, noii crestini pot deveni insuportabili in atitudinile lor critice la adresa necrestinilor. Astfel, se poate abuza de acest semn. Si totusi, realitatea din spatele lui e aceea ca lumea isi pierde farmecul. Lumea isi pierde stralucirea si nu mai suntem complici ai imparatiei lui Satan, pentru ca imparatia lui e aceasta lume. Ioan spune: "Cel ce este in voi este mai mare decat cel ce este in lume." "Ei sunt din lume..." Adica, oamenii care stau departe de Dumnezeu. "Ei vorbesc ca din lume, si lumea ii asculta. Noi insa suntem din Dumnezeu; cine cunoaste pe Dumnezeu, ne asculta; cine nu este din Dumnezeu, nu ne asculta. Prin aceasta cunoastem duhul adevarului si duhul ratacirii."
Cat de ispititoare si atragatoare sunt pentru tine lucrurile acestei lumi? Nu te insela in aceasta privinta. Evident, atunci cand cineva devine crestin, tot farmecul si atractia acestei lumi nu dispar instantaneu. Suntem inca ispititi de pacat. Inca flirtam cu lucrurile acestei lumi. Dar diferenta trebuie sa fie facuta evidenta prin punctul central spre care se focalizeaza interesele, visele si realizarile noastre.
Azi dimineata, in drum spre locul acesta, ascultam la radio emisiunea Ora Luterana, iar predicatorul urma sa vorbeasca despre bani, dar a promis de la inceput ca nu va cere bani pentru programul de radio, pentru constructia vreunei cladiri sau pentru altceva de genul acesta. Vroia sa vorbeasca despre bani la modul general. Iar una din ideile pe care le-a prezentat era o idee pe care am auzit-o de multe ori. El spunea ca, daca vrei sa stii care sunt prioritatile inimii tale, priveste la lista cu cheltuieli. Pentru ca aceasta lista cu cheltuieli e o reflectare obiectiva a prioritatilor tale. Daca cineva ti-ar fura aceasta lista de cheltuieli si ar citi-o, ce ar crede acea persoana despre dragostea ta pentru lucrurile lui Dumnezeu, in comparatie cu preocuparile tale pentru lucrurile acestei lumi?
Cand am auzit aceste cuvinte azi dimineata, mintea mea a inceput sa lucreze si mi-am zis: O! Cat de des trebuie sa ni se aminteasca acest lucru, pentru ca acolo unde e inima noastra, acolo tind sa ajunga si bogatiile noastre. Astfel, daca am fost treziti la lucrurile lui Dumnezeu, asta inseamna ca acum experimentam o instrainare de vechile obiceiuri, de lumea aceasta, de lucrurile si de imparatia lui Satan.
In al treilea rand, si aceasta s-ar putea sa ne deranjeze: al treilea semn pe care Edwards l-a indicat ca un semn al adevaratei treziri este un inalt respect si o foame dupa Scriptura, dupa Cuvantul lui Dumnezeu. Cred ca v-am mai povestit experienta convertirii mele. Inainte sa devin crestin, n-am citit niciodata Biblia. In primele doua saptamani dupa ce am devenit crestin, am citit intreaga Biblie, din scoarta-n scoarta, neglijand orice alta activitate din viata mea, pentru ca nu ma mai saturam de ea si nu puteam intelege cum unii crestini cred ca aceasta carte e plictisitoare si o neglijeaza. Poate ca avem o parere inalta despre doctrina Scripturii, dar suntem oare atrasi de invataturile Cuvantului lui Dumnezeu? Eu stiu ca atunci cand merg la biserica..., nu ma refer la aceasta biserica, ci atunci cand sunt intr-o calatorie si merg la o alta biserica..., atunci cand intru in biserica duminica dimineata, eu nu vreau sa aud psihologie. Nu ma intereseaza terapia psihologica. Nu ma intereseaza nici macar lucrurile practice. Ce tanjesc eu sa aud atunci cand intru in biserica duminica dimineata este un cuvant de la Dumnezeu. Vreau sa aud cuvinte din aceasta Carte. Vreau sa aud adevarul Cuvantului lui Dumnezeu. Pentru ca toate celelalte lucruri nu ma misca. Imi gasesc placerea doar in ascultarea Cuvantului lui Dumnezeu.
Iar daca stai pe locul tau duminica de duminica, daca te plictisesti atunci cand auzi citindu-se Scriptura si nu vrei sa auzi o predica din Scriptura, s-ar putea ca acesta sa fie un indiciu ca esti mort spiritual. Dar atunci cand Duhul e la lucru, El ne indruma spre Cuvantul inspirat de Duhul Sfant. Ioan spune: "Noi suntem din Dumnezeu..." Vorbeste aici despre comunitatea crestina si despre comunitatea apostolilor: "Cine cunoaste pe Dumnezeu, ne asculta."
Ii aud azi pe unii sustinand ca sunt crestini si totusi ei critica si judeca invataturile de pe paginile Noului Testament. Ei spun: "Isus imi place, Pavel nu-mi place." Nu-L poti avea pe Isus fara Pavel. Daca Il ai pe Unul, il ai si pe celalalt. Sunt legati impreuna. Nu stim nimic despre Isus afara de ce ne-au scris Apostolii despre El. Iar atunci cand cineva imi spune: "Nu imi plac invataturile lui Pavel", acea persoana spune de fapt: "Nu-mi place de Isus." Pentru ca Duhul Sfant ii atrage pe oameni la Cuvantul lui Dumnezeu. Iar daca tu ai fost trezit de Duhul Sfant, atunci ar trebui sa ai in inima ta dorinta sa gusti si sa cunosti lucrurile lui Dumnezeu.
Stiu ca studiul Bibliei poate fi dificil. Nu vreau ca in dimineata aceasta sa-l fac pe cineva sa se simta vinovat. Nu vreau asta. Nu incerc sa te conving sa te inscrii intr-un studiu biblic sau altceva asemanator. Ar fi grozav daca ai face-o. Incerc sa-ti ofer posibilitatea sa-ti iei temperatura spirituala. Daca nu te intereseaza Scriptura, esti probabil mort si in drum spre iad, pentru ca Dumnezeu, Duhul Sfant, atunci cand trezeste suflete El le conduce spre locul in care se hranesc din adevarul lui Dumnezeu.
Haideti sa ne rugam.
Tatal nostru, Iti multumim ca ne-ai trezit, dar cat de repede cautam siguranta si confortul paturilor noastre, ca sa ne intoarcem la o atipeala dogmatica... De aceea avem nevoie din nou ca Duhul Tau Sfant sa lucreze in noi, astfel incat sa avem un zel in dragostea noastra pentru Isus, care sa ne faca sa dispretuim lucrarile lui Satan. Atrage-ne spre Scriptura cu o pasiune si o dragoste pentru adevar, inteteste flacarile dragostei noastre pentru Tine si pentru poporul Tau. Cerem aceste lucruri in Numele lui Isus. Amin.
Tradus de Florin Vidu