"Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau stramtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de imbracaminte, sau primejdia sau sabia? Dupa cum este scris: "Din pricina Ta suntem dati mortii toata ziua; suntem socotiti ca niste oi de taiat." Totusi, in toate aceste lucruri noi suntem mai mult decat biruitori, prin Acela care ne-a iubit." - Rom 8:35-37.
In acest pasaj exista trei intrebari remarcabile:
1. "Cine va ridica para impotriva alesilor lui Dumnezeu?" Pavel se ridica asemenea unui mesager regal, priveste in sus la sfintii ingeri, in jos la demonii acuzatori, de jur imprejur la o lume incruntata, si in propria-i constiinta, apoi intreaba: Cine il poate acuza pe cel ales de Dumnezeu, pe cel spalat de Hristos? Dumnezeu e Cel ce indreptateste. Dumnezeul sfant i-a declarat pe credinciosi curati in cele mai mici detalii.2. "Cine-i va osandi?" Pavel priveste in jur la toti judecatorii lumii - cei iscusiti in probleme de lege si dreptate; priveste in sus la sfintii ingeri, ale caror priviri supraomenesti patrund adanc si departe in guvernarea neprihanita a lui Dumnezeu; priveste in sus la Dumnezeu, Judecatorul tuturor, care trebuie sa faca dreptate - Cel ce lucreaza cu neprihanire desavarsita si fara discriminare - apoi intreaba: Cine ii va osandi? Hristos e Cel ce a murit. Hristos a platit pana si ultimul banut, astfel incat fiecare judecator sa poata striga: Acum nu mai exista condamnare.
3. "Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos?" Din nou, priveste in jur la toate fapturile create - priveste la puterea celui mai puternic arhanghel - la puterea satanica a legiunilor de demoni - la furia unei lumi ce-L sfideaza pe Dumnezeu - la fortele unite ale tuturor fapturilor create; apoi, vazandu-i pe pacatosi acoperiti de bratele lui Isus, el striga: "Cine ne va desparti pe noi de dragostea lui Hristos?" Sa piara toate fortele a zece mii de lumi puse laolalta, pentru ca Isus este mai mare decat toate! "Noi suntem mai mult decat biruitori, prin Acela care ne-a iubit."
Dragostea lui Hristos! Pavel spune: "Dragostea lui Hristos intrece orice cunostinta." Este ca cerul albastru, in care poti vedea clar, dar a carui adevarata imensitate n-o poti masura. Este ca marea adanca, in a carei inima poti privi pentru un timp, dar ale carei adancimi depasesc intelegerea noastra. Are o latime nemarginita, o lungime fara sfarsit, o inaltime fara varf, si o adancime fara fund. Daca sfantul Pavel a spus aceste lucruri, care a primit o invatatura atat de profunda in ce priveste lucrurile divine - care a fost in al treilea cer si a vazut fata slavita a lui Isus - cu cat mai mult putem noi, niste sarmani credinciosi, sa privim la acea dragoste si sa spunem: Intrece orice cunostinta!
Exista trei lucruri in aceste cuvinte, si as vrea sa vorbesc despre ele. 1. Dragostea lui Hristos. 2. Intrebarea "Cine ne va separa de ea?" 3. Adevarul ca oricine sau orice ar veni, nu va putea sa ne desparta de dragostea lui Hristos.
I. Vreau sa vorbesc despre dragostea lui Hristos.
1. Cand a inceput? - In trecutul vesnic: "Eu eram mesterul Lui, la lucru langa El, si in toate zilele eram desfatarea Lui, jucand neincetat inaintea Lui, jucand pe rotocolul pamantului Sau, si gasindu-mi placerea in fiii oamenilor." (Prov. 8:30-31.) Acest rau de dragoste a inceput sa curga inainte sa existe lumea - din vesnicie, de la inceput, de cand e pamantul. Dragostea lui Hristos pentru noi e la fel de veche ca si dragostea Tatalui pentru Fiul. Acest rau de lumina a inceput sa se reverse dinspre Isus inspre noi inainte ca soarele sa-si trimita primele raze - inainte ca raurile sa se verse in ocean - inainte ca un inger sa iubeasca un alt inger, sau un om sa iubeasca un alt om. Inainte ca fapturile sa existe, Hristos ne-a iubit. Aceasta e o adancime atat de mare - cine poate s-o patrunda? Iubirea aceasta intrece orice cunostinta.2. Cine era cel ce a iubit? Era Isus, Fiul lui Dumnezeu, a doua Persoana a binecuvantatei Dumnezeiri. Numele Lui este "Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii," "Imparatul imparatilor si Domnul domnilor," Emanuel, Isus Mantuitorul, singurul nascut din Tatal. Frumusetea Lui e desavarsita: El e stralucirea slavei Tatalui si intiparirea Fiintei Lui. Toata puritatea, maiestuozitatea si dragostea lui Iehova locuiesc pe deplin in El. El e Luceafarul stralucitor de dimineata; El e Soarele neprihanirii si Lumina lumii; El e trandafirul din Saron si crinul din vai - cel mai frumos dintre oameni. Bogatiile Lui sunt infinite; El a putut spune: "Tot ce are Tatal, este al Meu." El este Domnul tuturor. Toate cununile cerului erau aruncate la picioarele Lui - toti ingerii si serafimii Ii erau slujitori - toate lumile erau domeniul Lui. Slava lucrarilor Lui era nemarginita. Prin El au fost facute toate lucrurile care sunt in ceruri si pe pamant, cele vazute si cele nevazute. El cheama lucrurile care nu sunt, ca si cum ar fi - lumile au luat fiinta la Cuvantul Lui. Si totusi El ne-a iubit. Inseamna mult sa fii iubit de cineva mai mare in rang decat tine - sa fii iubit de un inger; dar, o, sa fii iubit de Fiul lui Dumnezeu! - aceasta e minunat - intrece orice cunostinta.
3. Pe cine a iubit El? Ne-a iubit pe noi! A venit in lume "sa mantuiasca pe cei pacatosi, dintre care cel dintai sunt eu." Daca ar fi iubit pe cineva la fel de glorios ca si El, nu ne-am fi minunat de asta. Daca i-ar fi iubit pe sfintii ingeri, care reflectau imaginea Sa pura si stralucitoare, nu ne-am fi mirat. Daca i-ar fi iubit pe cei mai iubiti dintre fiii oamenilor - pe cei prietenosi, blanzi, plini de bunatate, bogati, puternici, nobili - nu ar fi fost o minune atat de mare. Dar, vai! el a iubit pacatosii - cei mai dezgustatori pacatosi - cele mai sarace, rele, vinovate si depravate fapturi care se tarasc pe pamant. Manase, cel ce si-a ucis proprii copii, era unul dintre cei iubiti; Zacheu, inselatorul cu par alb, era altul; Pavel blasfemiatorul era al treilea; prostituata din Samaria era urmatoarea; talharul muribund era un altul; iar pofticiosii corinteni ii urmau. "Si asa erati unii din voi." Eram negri ca iadul cand El a privit spre noi - eram vrednici de iad, sub apasarea maniei si blestemului Tatalui - si totusi El ne-a iubit si a spus: Voi muri pentru ei. "Tu ai gasit placere sa-mi scoti sufletul din groapa putrezirii", sunt cuvintele pe care le poate rosti fiecare persoana mantuita. O, fratilor! ce dragoste ciudata: El, cel atat de maret, de frumos, de curat, ne-a ales pe noi, plini de rautate si stricati de pacat, sa ne spele si sa ne curateasca, sa ne aduca inaintea Lui. Aceasta dragoste intrece orice cunostinta!
4. Ce L-a costat aceasta dragoste? Cand Iacov a iubit-o pe Rahela, a slujit sapte ani pentru ea - a suportat fierbinteala verii si gerul iernii. Dar Isus a suportat mania aprinsa a lui Dumnezeu, si crivatul maniei Lui, pentru cei pe care i-a iubit. Ionatan l-a iubit pe David cu o dragoste mai presus de dragostea femeiasca, si de dragul lui a suportat cruda manie a tatalui sau, Saul. Dar Isus, din dragoste pentru noi, a suportat mania Tatalui revarsata in toata puterea ei. Aceasta dragoste a lui Hristos L-a determinat sa paraseasca dragostea Tatalui, adoratia ingerilor si tronul de slava. Dragostea L-a facut sa nu dispretuiasca pantecul Fecioarei - dragostea L-a adus in staulul din Betleem - dragostea L-a dus in pustie; dragostea L-a facut un om al durerii - dragostea L-a facut sa ajunga flamand, insetat si obosit - dragostea L-a facut sa se grabeasca spre Ierusalim - dragostea L-a condus in intunecatul Ghetsimani - dragostea L-a legat si L-a tarat in sala de judecata - dragostea L-a pironit pe cruce - dragostea I-a plecat capul sub povara nemasurata a maniei Tatalui. "Nu este mai mare dragoste." "Eu sunt Pastorul cel bun. Pastorul cel bun isi da viata pentru oi."
Pacatosii se cufundau in flacarile rosii-fierbinti ale iadului; El a plonjat inauntru si a inotat prin infricosatoarele valuri de foc, adunandu-i la san pe ai Sai. Sabia dreptatii era scoasa din teaca si sclipea in soare, gata sa ne distruga; El, omul deopotriva cu Dumnezeu, si-a dezgolit pieptul si a lasat ca lovitura sa cada asupra Lui. Noi eram o tinta pentru sagetile razbunarii lui Dumnezeu; Isus s-a asezat intre noi si ele, iar sagetile L-au strapuns pe El - fiecare sageata care trebuia sa ne sfasie sufletele s-a infipt in El. El, El Insusi, a purtat pacatele noastre in trupul Sau pe lemn. Cat este de departe rasaritul de apus, atat de mult a departat El faradelegile noastre de la noi. Aceasta e dragostea lui Hristos care intrece orice cunostinta. Aceasta ti-e pusa astazi inainte in painea franta si vinul varsat. Asta vom vedea pe tron - un Miel injunghiat. El va fi motivul cantarii noastre in vesnicie: "Vrednic este Mielul!"
1. O, ce bucurie sa fii in dragostea Lui Hristos! Esti cuprins si tu in aceasta dragoste uimitoare? Te-a scos El din groapa pierzarii, din dragoste pentru tine? Atunci, El te va spala si te va face un rege si un preot pentru Dumnezeu. Te va spala in propriul Lui sange si te va face mai alb decat zapada - te va curati de toate murdariile si de toti idolii tai. Iti va da si o inima noua. Iti va pastra constiinta curata si inima dupa voia lui Dumnezeu. Va aseza Duhul Sau Sfant inauntrul tau si te va face sa te rogi cu suspine negraite. Te va indreptati - se va ruga pentru tine - te va proslavi. Chiar daca intreaga lume va fi impotriva ta - prietenii dragi pot muri si te pot parasi - chiar daca vei ramane singur in pustie; totusi, nu vei fi singur. Hristos te va iubi si atunci.2. O, ce nenorocire sa fii in afara dragostei lui Hristos! Daca Hristos nu te iubeste, cat de lipsite de valoare sunt toate celelalte iubiri! Poate ca prietenii te iubesc - poate ca vecinii tai sunt amabili cu tine - poate lumea te lauda - poate slujitorii Bisericii iti iubesc sufletul; dar, daca Hristos nu te iubeste, toata dragostea fapturilor create e o desertaciune. Vei ramane necuratit, neiertat, nesfintit - te vei cufunda in iad, iar toate celelalte fapturi vor privi neputincioase si nu-ti vor putea intinde o mana de ajutor.
3. Cum pot sti daca sunt in dragostea lui Hristos? Stii atunci cand esti atras de Hristos: "Te iubesc cu o iubire vesnica; de aceea iti pastrez bunatatea Mea!" Ai vazut in Isus ceva care sa te atraga? Lumea este atrasa de frumusete, imbracaminte, bijuterii sclipitoare - ai fost tu atras catre Hristos de balsamul Sau alinator? Acesta e semnul tuturor celor ce sunt intipariti pe inima lui Hristos - ei vin la Hristos; ei vad cat de pretios este Isus. Lumea usuratica nu vede nimic de valoare in Hristos; ea pune pret mai mare pe pofte, pe zambetul lumii, pe bani, placere; dar cei pe care Hristos ii iubeste, El ii atrage aratandu-le cat este de pretios. L-ai urmat tu in felul acesta, I-ai vazut valoarea - tu, pacatos gata sa te inneci, te-ai agatat de El? - atunci cu nici un chip El nu te va izgoni afara - cu nici un chip, indiferent cat de mult rau ai facut impotriva Lui. "Dar mi-am irosit cele mai bune zile in pacat" - Totusi, cu nici un chip nu te voi izgoni afara. "Am pacatuit pe fata" - Cu nici un chip nu te voi izgoni. "Dar am pacatuit stiind ca nu e bine ce fac, m-am impotrivit mustrarii" - Cu toate acestea, nicidecum nu te voi izgoni. "Dar am cazut din nou in pacat" - Totusi, bratele dragostei Sale sunt deschise sa cuprinda sarmanul tau suflet vinovat, El nu te va izgoni afara.
II. Multi ar vrea sa ne desparta de dragostea lui Hristos.
Inca de la inceputul lumii, scopul principal al lui Satan a fost sa-i desparta pe credinciosi de dragostea lui Hristos; desi n-a reusit niciodata acest lucru, nici macar in cazul unui singur suflet, el totusi inca incearca, cu aceeasi indarjire ca la inceput. Imediat ce-L vede pe Mantuitor ridicand o oaie pierduta pe umerii Sai, din acel moment Satan isi directioneaza toate eforturile incercand sa smulga sarmana oaie salvata din locul ei de odihna. Imediat ce mana strapunsa a lui Isus se aseaza pe un pacatos sarman, care tremura vinovat, din acel moment Satan incearca sa-L smulga din mana lui Isus.
1. Asa a facut in vechime: "Dupa cum este scris: Din pricina Ta suntem dati mortii toata ziua; suntem socotiti ca niste oi de taiat." (Versetul 36.) Acesta e un strigat luat din Cartea Psalmilor. Poporul lui Dumnezeu din toate veacurile a fost urat si persecutat de catre Satan si lume. Observati, (1) Motivul: "Din pricina Ta" - pentru ca ei erau ca Isus, Ii apartineau lui Isus. (2) Timpul: "Toata ziua" - de dimineata pana seara. Lumea are o ura necurmata impotriva adevaratilor credinciosi, astfel incat ajungem sa spunem seara: "De-ar da Dumnezeu sa fie dimineata...", iar dimineata: "De-ar da Dumnezeu sa fie seara..." Ea nu uraste nici un alt lucru cu o asa ura neintrerupta. (3) Metoda: "Suntem socotiti ca niste oi de taiat." Lumii ii pasa la fel de mult de raul pe care il face crestinului cum ii pasa macelarului atunci cand pune mana pe o oaie sa o taie. Chiar si betivii ne pun in cantecele lor. Acesta era strigatul celor din vechime. Acelasi strigat a fost auzit pe inaltimile inzapezite ale Piedmontului; iar, mai tarziu, pe dealurile verzi si in vaile Scotiei. Suntem teribil de inselati daca ne amagim ca acelasi strigat nu va mai fi auzit vreodata. S-a schimbat diavolul? Ii iubeste el mai mult pe Dumnezeu si pe poporul Lui? I s-a schimbat inima lumeasca? Ii uraste acum mai putin pe Dumnezeu si poporul Lui decat a facut-o in trecut? O, nu! Sunt pe deplin incredintat ca, daca Dumnezeu Si-ar retrage harul care o impiedica, stavilarele persecutiei s-ar rupe in curand; iar multi dintre voi, care ati ramas neconvertiti la marturia noastra, veti deveni prigonitori sangerosi - va veti razbuna pentru predicile care v-au strapuns inimile.2. Apostolul numeste sapte forme in care vine nenorocirea. Doua dintre ele au de-a face cu necazurile comune ale tuturor oamenilor, iar cinci se refera in special la copiii lui Dumnezeu.
(1) Necaz si stramtorare: "Omul nascut din femeie, are viata scurta, dar plina de necazuri. Se naste si e taiat ca o floare; fuge si piere ca o umbra." Copiii lui Dumnezeu nu sunt scutiti de necazuri - boala, saracie, pierderea celor dragi. Isus le-a spus: "In lume veti avea necazuri." "Eu mustru si pedepsesc pe toti aceia pe care-i iubesc." Acum, Satan incearca sa profite de aceste vremuri de necaz ca sa desparta sufletul de dragostea lui Hristos; el ispiteste credinciosul, incercand sa-l faca sa dispretuiasca mustrarea Domnului - si sa se cufunde in afaceri, sau intre prieteni lumesti, sau sa aplice metodele lumii de alinare a durerii. Din nou: el incearca sa determine sufletul sa cada sub povara necazului - sa se tulbure si sa murmure, sa-L acuze pe nedrept pe Dumnezeu - sa nu se increada in dragostea Lui Dumnezeu si in intelepciunea Lui in focul incercarii. Astfel, Satan incearca sa ne desparta de dragostea lui Hristos. Vremurile de necaz sunt vremuri de pericol.(2) Prigoana, foametea, lipsa de imbracaminte, primejdia, sabia - toate acestea sunt arme de care se foloseste Satan impotriva copiilor lui Dumnezeu. Istoria Bisericii de-a lungul veacurilor a fost una a persecutiilor. Nu incepe bine un suflet sa arate interes pentru religie - nu apuca un suflet sa se agate de Isus, ca imediat lumea incepe sa vorbeasca, spre marea durere a celui lovit de Dumnezeu. Ce vorbe amare sunt aruncate asupra acelui suflet! Intotdeauna aceste cuvinte au fost adevarate: "Au pribegit imbracati cu cojoace si in piei de capre, lipsiti de toate, prigoniti, munciti, - ei, de care lumea nu era vrednica." Cei ce mananca painea lui Dumnezeu au fost adesea tarati de la pranzul lor linistit - cei imbracati cu Hristos adesea au trebuit sa renunte la hainele lor, au fost expusi la foamete, lipsa de imbracaminte, primejdie si sabie - la moarte, in cele din urma. Cain l-a ucis pe Abel. Ei L-au ucis pe Printul Pacii; de atunci, toate fapturile create de El au suferit acelasi tratament. Sa nu spuneti: Vremurile se schimba, acestea sunt zilele tolerantei. Hristos nu S-a schimbat - Satan nu s-a schimbat, iar, cand ii va veni randul, se va folosi de aceleasi arme.
III. Toate acestea nu ne pot desparti.
"In toate aceste lucruri noi suntem mai mult decat biruitori, prin Acela care ne-a iubit."
Cum suntem mai mult decat biruitori?
1. Am biruit inca inainte sa inceapa lupta. In toate celelalte batalii nu putem stim cine va fi invingator inainte sa se incheie lupta. In batalia de la Waterloo, multa vreme s-a crezut ca francezii au invins; Napoleon a trimis mai multi curieri la Paris, anuntandu-si victoria. Dar in lupta cu lumea, cu Satan si cu firea pamanteasca, noi stim deja cine este invingatorul. Hristos S-a angajat sa ne treaca cu bine prin lupta. El ne va proteja impotriva sagetilor Legii, ascunzandu-ne in sangele Sau. El ne apara de puterea pacatului prin Duhul Sau Sfant, pe care L-a pus inauntrul nostru. El ne va sprijini, prin prezenta Sa nevazuta, impotriva asprimii limbilor. Cu cat e mai apriga batalia, cu atat El va fi mai aproape de noi; astfel incat putem canta deja: "Multumesc lui Dumnezeu, prin Isus Hristos Domnul nostru." Stim ca vom invinge. Chiar daca lumea ar fi de un milion de ori mai intaratata - chiar daca focul persecutiilor ar fi reaprins - chiar daca inima mea ar fi de un milion de ori mai rea - chiar daca ispitele iadului s-ar revarsa asupra mea - eu stiu ca voi birui prin Cel ce m-a iubit. Cand Pavel si Sila cantau in beciul temnitei, ei erau mai mult decat biruitori. Cand Pavel spunea, in ciuda tepusului din trupul sau, "Ma voi lauda mult mai bucuros cu slabiciunile mele," el era mai mult decat biruitor.2. Avem de castigat in urma conflictului. Adesea o biruinta inseamna o pierdere. Asa s-a intamplat in cazul luptei din Israel, dupa acea noapte intunecata din Ghibea. Tot poporul a plans, pentru ca o semintie intreaga din Israel a fost aproape nimicita; astfel, in cele mai multe victorii, cantecul de triumf este amestecat cu suspinele vaduvei si ale orfanului. Nu asa stau lucrurile in luptea cea buna a credintei. Noi suntem mai mult decat biruitori. Noi avem de castigat de pe urma dusmanilor nostri.
(1) Ne apropiem mai mult de Hristos. Fiecare val de necaz din pricina lui Hristos ridica sufletul mai sus pe Stanca. Fiecare sageata de amaraciune trasa asupra credinciosului il face pe acesta sa se ascunda mai adanc in Isus. Fii multumit, draga prietene, sa suporti aceste necazuri, pentru ca ele te apropie si mai mult de Preaiubitul tau.(2) Ne debarasam de pacat. Daca am fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei. Daca lumea ti-ar zambi si te-ar lauda, ai ramane pe genunchii ei. Dar cand ea se incrunta, Isus este totul pentru noi.
(3) Rasplata cereasca este mai mare. Castigam o cununa mai stralucitoare. Nu te teme; nimic nu te va desparti de dragostea lui Hristos. O, de-as sti ca voi toti sunteti in dragostea lui Hristos - ca bratele lui Isus va cuprind pe toti - atunci as sti ca toata ura oamenilor, toata politica iadului, nu ar putea niciodata sa va copleseasca. "Daca Dumnezeu este pentru noi, cine va fi impotriva noastra?" Daca Dumnezeu te-a ales - te-a chemat - te-a curatit - te-a indreptatit - atunci El te va proslavi. Lasa-te in mainile Sale iubitoare, tu, cel care nu esti departe de Imparatia lui Dumnezeu! Lasa-L sa te curateasca, pentru ca atunci El te va duce in slava.
Dundee, 30 octombrie, 1841.
Tradus de Florin Vidu