[1] [3] [urmatoarea pagina]

"THE WORD OF FAITH MOVEMENT"

MISCAREA "CUVANTUL CREDINTEI"

"Nu demult, in timp ce-i observam pe niste pescarusi ce se hraneau pe o plaja de langa Sydney, in Australia, Dumnezeu mi-a aratat ceva deosebit. Pescarusii s-au strans pe acea plaja fiindca stiau ca vor primi de mancare. Oamenii le aruncau mancare de la picnicurile lor. Desi cei mai multi le aruncau bucati de paine si de carne, am observat pe un om care ii pacalea aruncandu-le bucati din polistirenul unui ambalaj pe care pescarusii le prindeau in cioc, crezand ca sunt mancare.

Aproape instantaneu am vazut legatura dintre crestinii care asemenea pescarusilor, cauta sa fie hraniti pentru a creste din punct de vedere spiritual si pentru a se apropia mai mult de Dumnezeu, si acesti pescarusi, care pentru a creste din punct de vedere se hraneau cu ceva daunator. La fel ca si polistirenul pe care-l mancau pescarusii, astazi unii crestini consuma o mancare spirituala, oferita in numele Crestinismului, care nu este deloc hranitoare!

Cu toate ca pescarusii credeau ca primeau mancare, polistirenul oferit nu avea nici o valoare nutritiva. De fapt, daca continuau sa-l manance, mureau."

Roger Oakland, "Un Vin Nou sau O Amagire Veche ?"

Acest material a fost scris in spiritul acestei ilustratii. Autorul, desi nu a fost niciodata in Sydney, Australia, din pacate a putut privi acelasi "spectacol", si in aceasta tara. Pentru ca multi sa fie feriti de o astfel de dieta otravitoare si pentru ca adevarul sa fie separat de eroare, a fost necesar efortul culegerii si prezentarii acestor informatii privitoare la cei ce servesc crestinilor romani, un "polistiren teologic".

CUPRINS:

1. Un indemn la verificare

2. Cateva doctrine caracteristice miscarii

3. Ce este miscarea "Cuvantul credintei" ("Word of Faith") ?

4. Cativa dintre principalii promotorii ai "Cuvantului Credintei"

5. Consecinte ale acceptarii "Cuvantului Credintei"

6. Concluzie

1. UN INDEMN LA VERIFICARE

Fondatorul lui "Rhema Bible Training Center" din Tulsa, statul Oklahoma, este Dr.Kenneth E. Hagin, considerat bunicul miscarii credintei, iar parintele ei fiind, Essek William Kenyon. Acestei scoli biblice i se suprapun "Kenneth Hagin Ministries", astfel incat totul orbiteaza in jurul acestui om, a viziunii sale, a profetiilor, si a interpretarilor Scripturii de catre acesta. Alaturi de Jeff Beard, care a parasit miscarea, foarte multi il considera ca fiind un autentic profet al Domnului.

Hagin a afirmat ca, chemarea sa divina a fost atestata de catre cazuri de vizite ale ingerilor si bineinteles, ale lui Isus Hristos.[1]

Pentru a- si proteja pretinsa chemare divina, el cat si alti "invatatori ai credintei", se folosesc in mod abuziv de un pasaj din Scriptura care, chipurile, indica imunitatea lor. In acest fel, ei neputand fi chestionati pentru ceea ce invata si nici autoritatea lor pusa la indoiala fiindca facand aceasta se nesocoteste avertismentul lui Dumnezeu de a nu- i atinge pe "unsii Sai": Ps.105:15 "Nu va atingeti de unsii Mei, a zis El si nu faceti rau proorocilor Mei !". In marturia sa personala, dupa desprinderea din adunarile "credintei", Jeff Beard, povesteste cum inca din prima sa saptamana de la scoala biblica Rhema li s-a spus ca nu puteau sa-l "atinga" pe unsul Domnului, nici macar intr-un mod prietenos, nicidecum agresiv, fiindca, "Doctorul Hagin este mult prea ocupat cu lucrarea si umblarea in Duhul pentru rezolvarea intrebarilor si problemelor lor".[2]

Desi foarte multi crestini ar incepe sa banuiasca din cele citite pana acum ca acesta este un atac asupra acestor venerabili reprezentanti ai unor segmente importante ale evanghelicilor din Statele Unite sau de pretutindeni, doresc sa va incunostiintez ca afirmatiile pe baza carora acestia sunt "judecati" se pot documenta. Este necesar sa se faca o astfel de precizare, avand in vedere faptul ca acesti invatatori cat si simpatizantii lor au pretins ca lucrurile pe baza carora un Benny Hin, un Kenneth Hagin sau un Kenneth Copeland au fost criticati si demascati ca fiind invatatori aberanti, au fost inventate cu scopul de le distruge cariera si de a li se compromite imaginea publica a acestor "vrednici slujitori". Aflandu-ne in posesia unor casete audio pe care acesti invatatori sunt inregistrati proclamandu-si invataturile, aceste contraacuzatii, de fapt, se comporta asemenea unui bumerang: nu numai ca nu-si ating tinta, dar se si intorc impotriva celor ce le-au aruncat !

Sinceritatea acestor oameni nu doresc sa o pun la indoiala, dar trebuie sa recunoastem ca pentru a promova doctrina biblica sanatoasa sinceritatea, desi necesara, nu este suficienta. In marturia sa personala, Jeff Beard a mentionat ca la inceputul "aventurii" sale in "credinta", i-a exprimat lui Dumnezeu urmatoarele: "Doamne, vreau mai mult de la tine, in viata mea !"[3]O foarte sincera dorinta care dealtfel se intalneste la multi, dar care nu l-a impiedicat pe Jeff sa traiasca experienta pe care el o descrie:

"Am ajuns sa cunosc miscarea credintei prin intermediul programului televizat al lui Kenneth Copeland iar la scurt timp dupa aceea am gasit o biserica care se conforma invataturilor reverendului Copeland si ale miscarii credintei. De indata, am luat parte trei zile la rand la studii tinute de invatatorul credintei, Charles Capps. El a predicat un mesaj despre credinta si despre marturisirea pozitiva intitulat, "A numi acele lucruri care nu sunt ca si cum ar fi". El cunostea mai mult din Biblie decat mine si vorbea cu o asemenea autoritate incat am fost convins sa-i accept expunerea sa biblica. Fara sa-mi fi dat seama pe atunci, am fost foarte subtil influentat sa accept ideea ca eu aveam puterea de a transforma realitatea sau chiar de a o crea, utilizand puterea credintei.

Cu doi ani mai tarziu, simtind chemarea in lucrare, am decis sa frecventez singura scoala despre care stiam ca-si pregateste studentii cu "adevarata" putere a revelatiilor Bibliei. Aceea scoala era, Rhema Bible Training Center din Tulsa, Oklahoma, fondata de Dr.Kenneth Hagin...

Pot acum sa inteleg cat de usor este sa ajungi sa fi implicat in grupuri cultice. Modul cel mai bun de a descrie ce mi s-a intamplat este experimentul "broastei fierte". In acest experiment o broasca este pusa intr-un vas cu apa iar dupa aceea vasul asupra unei flacari mici. In timp ce temperatura apei creste incetisor si constant, broasca ramane nemiscata si este complet nepasatoare fata de ceea ce i se intampla. Dupa o perioada de timp apa atinge in cele din urma punctul ei de fierbere, fierband impreuna cu broasca. Fara sa simta schimbarea de temperatura (si putand oricand sa sara singura afara), ea moare nesesizand ca ceva nu era in regula.

In tot acest timp in care devoram aceasta eretica teologie a "credintei", eu am crezut sincer ca invatam Crestinismul istoric ortodox. Am fost convins ca presupusii carturari ai celorlate universitati cunosteau doar litera legii dar ca nu aveau nici o pricepere reala a lucrurilor spirituale.

Imi amintesc de o ora de la Centrul de Pregatire Biblica Rhema, la care toti am fost invatati cum sa proorocim si cum sa vorbim in limbi (?!). La un alt curs intitulat "Legile Darniciei" s-a discutat modul de aplicare al legilor lui Dumnezeu pentru dare si primire. De la dr.Hagin am invatat despre vindecare si despre cresterea spirituala, impreuna cu o multime de alte subiecte. Am participat la asemenea cursuri fiindca doream "ungerea", un lucru de care auzisem ca aveam nevoie pentru a putea sa-i ajut eficace pe cei bolnavi, pe cei in suferinta si pe cei pierduti. Am fost convins, din ceea ce am auzit de la invatatorii credintei ca aceasta era intr-adevar, calea spre o viata spirituala mai puternica..."

Aici Jeff si-a cunoscut sotia, iar dupa absolvirea de catre ea a scolii in 1985, s-a casatorit. La scurt timp, au acceptat impreuna pozitia de pastori asistenti si de directori de scoala biblica dintr-un alt stat unde s-au devotat aplicarii intru-totul a ceea ce au fost invatati. Dar s-a intamplat ceva. In pregatirea claselor sale de Biblie i-au cazut in maini scrierile lui Arthur W.Pink (un remarcabil autor crestin cunoscut pentru integritatea teologiei sale), care nu erau aprobate de Rhema si care o contraziceau fara echivoc. Astfel s-au nascut primele semne de intrebare cu privire la ceea ce el personal credea, pe atunci. Dar sa-l urmarim in descrierea sa a acestei etape nu tocmai premergatoare "evadarii" sale din miscare.

"...mi-am dat seama ca aveam nevoie de niste explicatii. Am decis astfel sa-i vizitez pe doi invatatori ai Bibliei din Tulsa pe care-i cunosteam si carora le-am explicat ca nu puteam sa gasesc in Scriptura argumente pentru multe din lucrurile pe care le-am invatat si aplicat in miscarea credintei si la Rhema. Insa raspunsurile pe care le-am primit mi-au otravit si mai mult sufletul, facandu-ma sa ma indepartez si mai mult de adevar. "Jeff, trebuie sa intelegi ca in duhul sunt unele lucruri care nu se pot gasi in Biblie (?!). Iti dai seama ca sunt corecte dupa marturia interioara", mi s-a spus.

Si intr-adevar eram destul de infometat dupa putere spirituala incat sa accept acest rationament subred. Mi s-a spus ca profetii credintei care au dobandit acest profund nivel spiritual au reusit sa ajunga aici dupa multe ore de rugaciune in duhul si de postire. Astfel, "mi-am turnat benzina pe foc" si mi-am inceput inca odata cautarea mea spirituala, mai hotarat ca niciodata.

Curand am ajuns in miscarea "Latter Rain" ("Ploaie Tarzie"), care m-a adoptat in cercurile ei de "izbavire" si de "mijlocitori". Aici mi s-a spus ca fiecare crestin are demoni, chiar daca este nascut din nou.

Am continuat sa pastoresc timp de doi ani o biserica, unde am practicat expresiile, formulele si marturisirile de "credinta" pe care le-am invatat incercand sa-l "ajut pe Isus, sa-i slobozeasca pe captivi". Dar am devenit tot mai epuizat si frustrat fiindca nu vedeam rezultatele care mi s-au spus ca vor veni. "Ceva e gresit", mi-am spus si eram pregatit pentru reale raspunsuri - raspunsuri scripturale".

Acum, oare veti pune d-voastra la indoiala sinceritatea acestui om ? Sigur ca nu ! Dar ceea ce trebuie sa puneti la indoiala este totusi teologia care l-a dus in eroare pe Jeff. Si este ceea ce nu voi pregeta sa fac, tocmai pentru ca cei sinceri care sunt inrobiti de aceste doctrine aberante sa fie stimulati sa le puna la indoiala.

Pentru aceasta voi pune la indoiala autoritatea spirituala a acestor personaje, exact cu scopul de a-i face pe cei sinceri, dar amagiti, sa-si piarda increderea in corectitudinea invataturilor enuntate de apostolii acestei alte evanghelii.

Cu toate ca aceasta analiza este critica, vreau sa afirm de la bun inceput ca se va face o deosebire atenta intre invatatorii falsi si invataturile false. Nu afirm fara echivoc ca toti cei criticati in aceasta analiza sunt fara indoiala niste invatatori falsi, dar nu voi ezita sa demonstrez ca promoveaza doctrine nebiblice. Dintr-o perspectiva obiectiva, un invatator fals este acela care cunoaste adevarul dar care in mod deliberat, il respinge. De partea cealalta, invataturile false reprezinta un amestec de adevar si de eroare. Astfel unii oameni pot sa fie incurajati si hraniti de unele lucruri spirituale care sunt adevarate, dar din neatentie, sa accepte in acelasi timp si eroarea. Din nefericire, si aici e tragedia spirituala a multora, chiar si o mica cantitate de eroare poate fi daunatoare. Ceea ce acesti invatatori ofera este paharul cu apa dat celui insetat care contine doar un gram de otrava. Crezand ca el este tot adevarul, intentia oferirii lui poate fi sincera. Doar contine 99,999 apa. Tot sincera poate fi si primirea lui, insa efectul este fatal.

Este util sa ne amintim aici de exemplul lui Apolo din cartea Faptele Apostolilor. Despre el ni se spune ca Priscila si Aquila "l-au luat deoparte (la ei) si i-au aratat mai cu de-amanuntul Calea lui Dumnezeu" (Fapte 18:26). Este evident ca Apolo nu era instruit cum trebuie in lucrurile lui Dumnezeu si ca prin urmare el promova eroarea fara sa-si dea seama. Cu toate acestea, el a fost dispus sa asculte sfatul lor chiar daca era deosebit de respectat si era considerat un mare invatator in biserica: "avea darul vorbirii si era tare in Scripturi. El era invatat in ce priveste Calea Domnului, avea un duh infocat, si vorbea si invata amanuntit pe oameni despre Isus" (Fapte 18:24-25). Ca rezultat, atat el cat si biserica au avut mult de castigat (vezi vers.27,28).

Speranta noastra este ca si foarte stimatii predicatori romani care promoveaza astfel de doctrine, sa asculte la sfatul continut in aceasta analiza si ca rezultat cauza Evangheliei sa aibe de castigat.

Poate va temeti ca aducerea in atentia publicului a acestor probleme dupa unii, doar interne, ale bisericilor nou-testamentale, va clatina credinta celor ce le frecventeaza, creand o suspiciune si o neincredere care le va stanjeni progresul si asa ingreunat intr-o tara unde exista o accentuata tendinta de monopolizare a religiei de catre o singura biserica nationala.

Dar cum ortodoxia nu este privilegiul numai al unui singur grup religios, credem ca o reintoarcere a celor ce au deviat de la calea crestinismului istoric la doctrina sanatoasa a Scripturii este preferabila chiar si pluralizarii religiei. De aceea, aceasta temere este nejustificata pentru ca daca ceea ce vor afla este adevarul si minciuna va fi demascata, atunci credinta lor in Dumnezeu, in loc sa se piarda va fi mai degraba, testata si inobilata.

Reputabilul A.W.Tozer a spus: "O gradina neingrijita va fi in scurt timp biruita de buruieni. Inima care nu se ocupa de cultivarea adevarului si de smulgerea erorilor, va deveni in scurt timp o salbaticie teologica". Despre cei din Berea s-a spus ca, "aveau o inima mai aleasa decat cei din Tesalonic. Au primit Cuvantul cu toata ravna si cercetau Scripturile in fiecare zi, ca sa vada daca ce li se spunea, este asa" (Fapte 17:11), iar acesta este un deziderat pentru Biserica Crestina a secolului XX.

Credinta este un dar, spune Biblia (Efes.2:8-9). De aceea, daca l-ai primit, nu-l poti pierde. Adevarata credinta rezista oricarui test, mai ales testului Cuvantului lui Dumnezeu. De altfel, noi suntem indemnati sa ne testam singuri daca suntem in credinta: "Pe voi insiva incercati-va daca sunteti in credinta. Pe voi insiva cercati-va. Nu recunoaste-ti voi ca Isus Hristos este in voi? Afara numai daca sunteti lepadati" (2 Cor.13:5). A face lucrul acesta nu-ti va zgudui credinta, ci o va asigura!

Henry Drummond a spus despre indoiala urmatoarele: "Hristos a deosebit indoiala de necredinta. Indoiala spune, << Nu pot sa cred >>. Pe cand necredinta spune, << Nu vreau sa cred >>. Indoiala inseamna sinceritate, pe cand necredinta inseamna incapatanare".

Daca, in timp ce cititi analiza critica a acestei miscari va incearca neincrederea, nevenindu-va sa va credeti ochilor ca niste foarte populari predicatori ai zilelor noastre pot afirma aberatiile doctrinare ce li se atribuie, cautati ca mirarea d-voastra sa se transforme rapid intr-o febrila cautare a tuturor pasajelor abuzate pentru confirmarea, respectiv, infirmarea criticilor sau suspiciunilor.

In schimb, daca ambitia personala si interesele care castiga intaietate inaintea unei simplitati in viata si relatia d-voastra cu Dumnezeu, va conving sa neglijati sau sa ignorati aceste ingrijoratoare curente contemporane din spectrul evanghelic din Romania sau de pretutindeni, atunci va revine aceeasi raspundere pe care a purtat-o natiunea israelita intr-o situatie din Vechiul Testament. Atunci, intr-o incercare de a cuceri cetatea Ai, evreii au fost in mod neasteptat infranti de locuitorii ei. Dumnezeu ne reveleaza de ce: "Copiii lui Israel au pacatuit cu privire la lucrurile date spre nimicire" (Iosua 7:1). Dar asa cum stim, numai un singur om a facut raul si a furat din lucrurile de aur date spre nimicire, si in ciuda acestui fapt, Dumnezeu a tras la raspundere intreaga natiune: "Israel a pacatuit...de aceea, copiii lui Israel nu pot sa tina piept vrajmasilor lor..." (Iosua 7:11-12). Atunci, intreaga natiune a suferit consecintele tolerarii doar a unei singure nelegiurii. Aplicand aceasta ilustratie intregului trup al lui Hristos de astazi, Bisericii, daca numai un singur membru al Sau tolereaza, ignora, neglijeaza, existenta in biserica a doctrinelor false, fara a lua atitudine, toti ceilalti crestini vom avea de suferit. Lucrul si mai inspaimantator, este ca urmarile acestea nu se limiteaza numai la generatia care le-a cauzat. Multe din erorile doctrinare ale zilelor noastre sunt erorile necontestate si tolerate ale trecutului. Ceea ce noi confruntam acum sunt, "erezii vechi, in vestminte noi". Ele s-au mostenit generatiilor care au urmat de crestini, fiindca biserica vremii aceleia, "si-a pierdut vointa de a discerne. A neglijat divina porunca de a, "lupta pentru credinta care a fost data sfintilor, odata pentru totdeauna"(Iuda 3).

Departe de a fi ceea mai recenta miscare de trezire spirituala, "THE WORD OF FAITH MOVEMENT" este de fapt principala platforma de pe care se emit grave deformarii ale credintei crestine istorice. Spre deosebire de teologia ortodoxa reformata, reafirmata si pecetluita de sangele martirilor reformatori din sec.XVI-lea, "miscarea credintei" se concentreaza inconfundabil asupra sanatatii, bogatiei, prosperitatii si proeminentei de care adeptii ei pot beneficia. In timp ce teologia reformata il repune pe Dumnezeu in centrul ei, "miscarea credintei" il pune in centrul ei pe om, si toate capriciile lui. Suveranitatea lui Dumnezeu este notiunea ceea mai abuzata si absenta din "marturisirile de credinta" si "confesiunile pozitive" ale acestei miscari. Jeff Beard povesteste cum pe toata durata prezentei sale la Rhema, suveranitatea lui Dumnezeu nu a fost mentionata "nici macar odata (!?)".[4]

Dar, Dumnezeu nu ar mai fi deloc Dumnezeu daca El nu ar fi suveran in toate imprejurarile. Chiar si imparatul Nebucadnetar devine perfect constient de acest fundamental adevar, atunci cand spune: "...eu, Nebucadnetar, am ridicat ochii spre cer si mi-a venit iarasi mintea la loc. Am binecuvantat pe Cel Prea Inalt, am laudat si slavit pe Cel ce traieste vesnic, Acela a carui stapanire este vesnica si a carui imparatie dainuieste din neam in neam. Toti locuitorii pamantului sunt o nimica inaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerului si cu locuitorii pamantului si nimeni nu poate sa stea impotriva maniei Lui, nici sa zica: << Ce faci? >>" (Daniel 4:34-35). Cu mentiunea ca, pentru a recunoaste aceasta, Nebucadnetar a trebuit sa fie smerit!

[1] [3] [urmatoarea pagina]


<--Apologetica