(cont.)
CA O INCUNUNARE a tuturor acestor probleme sta apatia spirituala a celor multi. Asa cum sta vinul pe drojdiile lui si stagneaza tot asa nemiscati si letargici sunt unii in credinta lor. Acestia nu neaga existenta lui Dumnezeu prin cuvinte, dar o fac prin fapte (ateism practic), crezand ca este lipsit de putere, sau cel putin, inactiv.
Rugati-va lui Dumnezeu sa va fereasca de blestemul unei inimi impietrite! spune Andrew Bonar.2
Tefania continua sa prevesteasca judecata asupra locuitorilor Ierusalimului si Iudeii:
7 ,,Tacere inaintea Domnului Dumnezeu! Caci ziua Domnului este aproape, caci Domnul a pregatit jertfa, Si-a sfintit oaspetii.
8 In ziua jertfei Domnului voi pedepsi pe voivozii si fiii imparatului, si pe toti cei ce poarta haine straine.
9 In ziua aceea, voi pedepsi si pe toti cei ce sar peste prag, pe cei ce umplu de silnicie si de inselaciune casa stapanului lor.
10 In ziua aceea, zice Domnul, se vor auzi strigate de jale la poarta pestilor, urlete in cealalta mahala a cetatii, si un mare prapad de dealuri.
11 Vaitati-va locuitori din Mactes. Caci toti cei ce fac negot sunt nimiciti, toti cei incarcati cu argint sunt nimiciti cu desavarsire.
"Pragul" (casei Domnului, stapanul lor) se credea ca poseda puteri supranaturale datorita prabusirii asupra lui in trecut a unui idol filistean numit Dagon.
Gasim explicatia acestei SUPERSTITII in,
1 Samuel 5:1-5 Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu, si l-au dus din Eben-Ezer la Asdod. Dupa ce au pus mana pe chivotul lui Dumnezeu, Filistenii l-au dus in casa lui Dagon (Zeul peste) si l-au asezat langa Dagon. A doua zi, Asdodenii, cari se sculasera dis de dimineata, au gasit pe Dagon intins cu fata la pamant, inaintea chivotului Domnului. Au luat pe Dagon, si l-au pus inapoi la locul lui. Si a doua zi, sculandu-se dis de dimineata, au gasit pe Dagon intins cu fata la pamant, inaintea chivotului Domnului; capul lui Dagon si cele doua maini ale lui erau taiate pe prag, si nu-i ramasese decat trunchiul. De aceea, pana in ziua de azi, preotii lui Dagon si toti cei ce intra in casa lui Dagon, la Asdod, nu calca pe prag.
"Mactes" (1:11) probabil era o celebra piata de afaceri a Ierusalimului. Un loc asemanator burselor din zilele noastre. Ce spune profetul aici seamana cu a prevesti nenorocire afaceristilor (crah financiar) de pe Wall Street-ul din New York! Precis mesajul sau nu a provocat prea mare placere bogatasilor si comerciantilor din Ierusalim.
Tefania continua prin a deplange lipsa de integritate a conducatorilor civili si religiosi care se folosesc de pozitiile lor in folosul intereselor lor personale:
3:3-4 Capeteniile ei in mijlocul ei sunt niste lei cari racnesc; judecatorii ei sunt niste lupi de seara cari nu mai lasa nici un os pana dimineata. Proorocii ei sunt usuratici si inselatori; preotii ei pangaresc lucrurile sfinte, calca Legea.
Datorita acestor atitudini si a multor alte cauze, Dumnezeu se ridica sa-si judece poporul Sau.
"DOMNUL" utilizat de Tefania este Numele lui Dumnezeu
Ce merita observat este si faptul ca numele lui Dumnezeu Iehova este cel folosit de Tefania de la inceput la sfarsit in profetia sa. Apare nu numai in frazele de deschidere ale cartii, ci si la sfarsit. Intr-adevar, in lumina acestui nume trebuie privite si intelese toate profetiile sale.
Acesta este numele Sau de legamant prin care s-a facut cunoscut pe Sine poporului pe care si l-a intemeiat, si nu numele universal de "Dumnezeu", fapt care ne confirma ca este un nume restrans doar la cei ce-i sunt apropiati personali.
Faptul acesta are o dubla semnificatie intr-o profetie a judecatii si sperantei. Judecata urmeaza sfidarii unei relatii personale intemeiate in mod voluntar de ambele parti: tradarea legamantului. Judecatorul lor nu este un necunoscut ci este un apropiat personal intim lor, pe care l-au tradat. In ciuda pedepsei binemeritate Domnul se descopera lor ca si Iehova, care desi trebuie sa-si judece poporul totusi nu-l paraseste. El nu-i poate lasa, si nici nu rupe legamantul cu ei pentru ca este credincios.
Pe locuitorii Ierusalimului si Iudei ii va judeca PENTRU IDOLATRIE. Sa mai zabovim putin asupra subiectului!
Intr-o epoca tehnologica si informationala ca a noastra ar parea inutil sa mai condamnam idolatria. Si totusi este foarte oportun sa ne oprim putin asupra idolatriei. Ea este prezenta in mijlocul nostru, in jurul nostru, in afara noastra, este predominanta in marile religii crestine si este sufletul religiilor pagane ale lumii.
DEFINITIE : Idolatria este un devotament al inimii in care cinstea cuvenita numai si numai Dumnezeului Bibliei este acordata unora dintre creaturile Sale, sau unor inventii ale lor. O definitie oferita de J.C. Ryle ce a trait la sfarsitul sec. al XIX-lea, dar care este atat de actuala. Fie in adorarea statuilor fecioarei Maria, a icoanelor sfintilor, sau a statuilor lui Buda, principiul fundamental al idolatriei este la lucru. In fiecare dintre aceste cazuri cinstea datorata lui Dumnezeu este deviata de la El si indreptata spre ceea ce nu este Dumnezeu. Oriunde se face lucrul acesta, in bisericile crestine declarate sau la altarele pagane, inseamna idolatrie.
Observatia lui Tefania este universal valabila: nu este necesar ca omul sa-l nege pe Dumnezeul adevarat si pe Domnul Isus Hristos pentru a fi idolatru. Nici un pic!!
De fapt respectul declarat pentru Biblie si idolatria sunt perfect compatibile (si din pacate, in inima impartita a omului se gaseste loc pentru amandoua!). Adesea se manifesta umar la umar. Iata de pilda cum in timp ce, intr-adevar cu indiferenta, poporul Iudeii i se inchina Dumnezeului lor, se inchina la idoli, la zei falsi, la constelatii ceresti, la placeri si la bani (la "mactes").
Tefania 1:4 ,,Imi voi intinde mana impotriva lui Iuda, si impotriva tuturor locuitorilor Ierusalimului; voi nimici cu desavarsire din locul acesta ramasitele lui Baal, numele slujitorilor sai si preotii impreuna cu ei,
5 pe cei ce se inchina pe acoperisuri inaintea ostirii cerurilor, pe cei ce se inchina jurand pe Domnul, dar cari jura si pe imparatul lor Malcam,
6 pe cei ce s-au abatut de la Domnul, si pe cei ce nu cauta pe Domnul, nici nu intreaba de El.``
"Inima omului este cea mai productiva fabrica de idoli", a spus un mare reformator.
Evreii s-au remarcat de-a lungul istoriei lor pentru aceasta DUBLA VENERARE, atat a Dumnezeului lor (de fapt singurul adevarat!) cat si a unei multimi de idoli pagani.
Ex.32:4-5 El i-a luat din mainile lor, a batut aurul cu dalta, si a facut un vitel turnat. Si ei au zis: ,,Israele! iata dumnezeul tau, care te-a scos din tara Egiptului.`` Cand a vazut Aaron lucrul acesta, a zidit un altar inaintea lui, si a strigat: ,,Maine, va fi o sarbatoare in cinstea Domnului!``
In aceea situatie, istorica dealtfel, copiilor lui Israel nu le-a trecut deloc prin cap sa-l renege pe Dumnezeul care tocmai i-a scos din Egipt atunci cand l-au induplecat pe Aaron sa le construiasca un vitel de aur. Aaron puncteaza atitudinea lor declarand ocazia ca insemnand, "o sarbatoare in cinstea Domnului". Cum? Facand exact ce-i displace Domnului?
La fel au facut si pe vremea imparatului Ieroboam care nu a cerut celor 10 triburi din regatul de nord sa renunte la supunerea fata de Domnul, ci atunci cand le-a facut viteii de aur le-a zis:
1 Regi 12:28-29 Dupa ce s-a sfatuit, imparatul a facut doi vitei de aur, si a zis poporului: ,,Destul v-ati suit la Ierusalim; Israele! Iata Dumnezeul tau care te-a scos din tara Egiptului.`` A asezat unul din acesti vitei la Betel, iar pe celalalt l-a pus in Dan.
De fapt, din teama de a vedea poporul respectandu-l pe David, ca rege in Ierusalim, le-a facut "lacas de cult" in Betel si Dan, in regatul Israelului.
Nu sunt rivalii lui Iehova Dumnezeu!!
In ambele cazuri vedem ca idolii nu au fost ridicati ca rivali ai lui Iehova, ci sub pretentia de a fi de folos in inchinarea adusa Acestuia, o punte de legatura cu Dumnezeul adevarat, exact asa cum sunt interpretate icoanele in unele biserici si mijlocirea sfintilor la care se roaga unii. Insa in ambele cazuri, s-a savarsit un mare pacat. Cinstea (onoarea) datorata doar lui Dumnezeu a fost atribuita unor opere a mainilor noastre. Maiestatea lui Iehova a fost ofensata. A doua porunca a fost incalcata, un act flagrant de idolatrie.
Tefania vine si declara ca, din nou, a venit vremea ca Domnul Dumnezeul lor sa-i judece pentru aceasta (cum a mai facut-o in istoria lor) trimitandu-i in robia babiloniana. Principiul evident care opereaza in viata acestui popor si care trebuie sa-l retinem noi este ca, odata cu privilegiul dat si descoperirea facuta sporesc raspunderea si judecata de care copiii lui Dumnezeu au parte.
APLICATIE: La cati dumnezei le dam noi cinstea si devotamentul nostru unic? Pe cati ii mai iubim in paralel cu Domnul? Noii "dumnezei" ai acestui veac, spun niste buni predicatori, sunt confortul si placerea. La acestia doi, putem vedea clar ca crestinii de azi nu ar renunta nici in ruptul capului ca sa mai faca un ucenic, sa mai castige un suflet!
Nu, noi nu ne inchinam la idoli... dar avem totusi idoli! Mai rafinati, mai ascunsi, mai disimulati, dar totusi niste idoli!
J.C. Ryle comenteaza maiestru: "Sa luam nota de urmatorul fapt: este timpul sa renuntam in mintea noastra la acele conceptii generale despre idolatrie, atat de populare in zilele noastre. Noi nu trebuie sa credem, cum o fac multi, ca exista doar doua categorii de idolatrie. Idolatria spirituala in care omul isi iubeste mai mult sotia, copilul, banii, decat pe Dumnezeu, si cea publica, grosolana, in care omul se pleaca inaintea unui chip de lemn, piatra sau metal fiindca numai atata stie. Putem sa fim siguri ca idolatria este un pacat care ocupa un domeniu mult mai vast decat acestea. Ea nu este o caracteristica a tarilor necrestine despre care am auzit si care o deplangem la intalnirile misionarilor nostri, si nici nu este un aspect limitat la inimile noastre pe care-l marturisim la scaunul indurarii... Dimpotriva este o ciuma care bantuie in biserica Viului Isus Hristos mai acut decat isi imagineaza unii. Este raul, care asemenea omului pacatului (faradelegii) se "inalta mai presus de tot ce se numeste Dumnezeu, se aseaza in templul lui Dumnezeu, dandu-se drept Dumnezeu".
2Tes. 2:4 potrivnicul, care se inalta mai pe sus de tot ce se numeste ,,Dumnezeu``, sau de ce este vrednic de inchinare. Asa ca se va aseza in Templul lui Dumnezeu, dandu-se drept Dumnezeu.
Este pacatul impotriva caruia trebuie sa punem straja permanenta inimilor noastre si impotriva caruia Isaia a spus:
Is.66:3 Cine junghie un bou ca jertfa, nu este mai bun decat cel ce ucide un om; cine jertfeste un miel este ca cel ce ar rupe gatul unui cane, cine aduce un dar de mancare, este ca cel ce ar varsa sange de porc, cine arde tamaie, este ca cel ce s-ar inchina la idoli; toti acestia isi aleg caile lor...
Acesta este pacatul care a atras unele dintre cele mai severe judecatii asupra bisericii vizibile. A adus asupra Israelului armatele Egiptului, Asiriei, si Babilonului. A cauzat risipirea celor zece semintii, a incendiat Ierusalimul, a dus Iuda si Israelul in robie. A atras asupra bisericii toate relele proferate de Domnul in cele sapte scrisori catre biserici ale Apocalipsei si explica letargia si apatia de care sufera astazi.
Este ceea ce decreteaza Domnul prin intermediul lui Tefania:
Tefania 2:11 Domnul va fi grozav impotriva lor, caci va nimici pe toti dumnezeii pamantului; si fiecare se va inchina inaintea Lui in tara lui, in toate ostroavele neamurilor.``
Apoi, mai tarziu, prin Zaharia:
Zaharia 13:2 In ziua aceea-zice Domnul ostirilor-voi starpi din tara numele idolilor, ca nimeni sa nu-si mai aduca aminte de ei; voi scoate de asemenea din tara pe proorocii mincinosi si duhul necurat.
Printre temele care se ies in evidenta in cartea lui Tefania avem:
1. Ce fel de zi va fi Ziua Domnului?
Tefania abunda in descrieri ale acestei zile:
Tefania 1:7-18
7...
14 Ziua cea mare a Domnului este aproape, este aproape si vine in graba mare! Da, este aproape ziua cea amarnica a Domnului, si viteazul tipa cu amar.
15 Ziua aceea este o zi de manie, o zi de necaz si de groaza, o zi de pustiire si nimicire, o zi de intuneric si negura, o zi de nori si de intunecime,
16 o zi in care va rasuna trambita si strigatele de razboi impotriva cetatilor intarite si turnurilor inalte.
17 Atunci voi pune pe oameni la stramtoare, si vor bajbai ca niste orbi, pentru ca au pacatuit impotriva Domnului; de aceea le voi varsa sangele ca praful, si carnea ca gunoiul!
Cu cateva zeci de ani mai tarziu multe din amenintarile prevestite de Ziua Domnului s-au implinit odata cu invazia babiloniana si ducerea in robie a Iudeii. Totusi multe aspecte ale acesteia nu s-au implinit, de aceea se asteapta o implinire deplina a ei la sfarsitul vremurilor.
2. O prevestire a judecarii tuturor neamurilor pamantului
Ziua Domnului are si o dimensiune mondiala, nu doar una locala Tefania aratandu-ne ca Dumnezeu va judeca si alte natiuni printre care el enumera:
Filistenii:
2:4-7 ,,Caci Gaza va fi parasita, Ascalonul va fi pustiit, poporul din Asdod va fi izgonit ziua namiaza mare, si Ecronul va fi smuls din radacini. Vai de locuitorii de pe malurile marii, vai de neamul Cheretitilor! Asa a vorbit Domnul impotriva ta, Canaane, tara Filistenilor: ,Te voi nimici si nu vei mai avea locuitori! Malurile marii vor ajunge izlazuri de pasunat, locuinte pentru pastori, si tarle de oi. Malurile acestea vor fi pentru ramasitele casei lui Iuda; acolo vor paste; se vor odihni seara in casele Ascalonului; caci Domnul, Dumnezeul lor, nu-i va uita, si va aduce inapoi pe prinsii lor de razboi.`Moabitii, amonitii:
2:8 ,,Am auzit ocarile Moabului si batjocurile copiilor lui Amon, cand defaimau pe poporul Meu, si se ridicau cu trufie impotriva hotarelor lor. De aceea, pe viata Mea, zice Domnul ostirilor, Dumnezeul lui Israel, ca Moabul va fi ca Sodoma, si copiii lui Amon ca Gomora: un loc acoperit cu maracini, o groapa de sare, un pustiu vesnic; ramasita poporului Meu ii va jefui, ramasita neamului Meu ii va stapani. Lucrul acesta li se va intampla pentru mandria lor, pentru ca au batjocorit si au fost semeti cu poporul Domnului ostirilor. Domnul va fi grozav impotriva lor, caci va nimici pe toti dumnezeii pamantului; si fiecare se va inchina inaintea Lui in tara lui, in toate ostroavele neamurilor.``Etiopieni:
2:12 ,,Chiar si voi, Etiopienilor, veti fi strapunsi cu sabia Mea.Asirieni:
2:13 El Isi va intinde mana si spre miazanoapte, va nimici Asiria, si va preface Ninive intr-o pustietate, intr-un pamant fara apa ca pustia. In mijlocul cetatii se vor culca turme de vite de tot felul; pelicanul si ariciul vor ramanea noaptea pe coperisurile stalpilor ei. La ferestre se vor auzi tipetele lor, pustiirea va fi in prag, caci captuseala de cedru va fi scoasa. Iata dar cetatea aceea vesela, care statea plina de incredere, si zicea in inima ei: ,Eu si nici una afara de mine!` Vai! Cum s-a prefacut in pustiu si in culcus de fiare! Toti cei ce trec pe langa ea fluiera si arata cu mana!``
Ceea s-a si intamplat!Asupra tuturor neamurilor, in general:
3:6-8 Am nimicit neamuri, le-am daramat turnurile, le-am pustiit ulitele si nu mai trece nimeni pe ele! Cetatile lor sunt pustiite, nu mai au nici un om in ele, si nimeni nu mai locuieste in ele! Ziceam: ,Daca ai voi macar sa te temi de Mine, si sa tii seama de mustrare! Nu ti-ar fi nimicita locuinta, si n-ar veni peste tine toate pedepsele cu cari te-am amenintat.` Dar ei s-au grabit sa-si strice toate faptele. ,,De aceea asteptati numai, zice Domnul, pana in ziua cand Ma voi scula la prada: caci am hotarat sa strang neamurile, sa adun imparatiile, ca sa-Mi vars urgia peste ele, toata aprinderea maniei Mele; caci toata tara va fi mistuita de focul geloziei Mele.``
3. Un indemn oportun la pocainta
Tefania ofera un indemn (extrem de potrivit -- Ziua Domnului bate la usa!) de a-l cauta pe Domnul cat mai este vreme:
Tefania 2:1-3 Veniti-va in fire, si cercetati-va, neam fara rusine, pana nu se implineste hotararea-ca pleava trece vremea-pana nu vine peste voi mania aprinsa a Domnului, pana nu vine peste voi ziua maniei Domnului! Cautati pe Domnul, toti cei smeriti din tara, cari impliniti poruncile Lui! Cautati dreptatea, cautati smerenia! Poate ca veti fi crutati in ziua maniei Domnului.``
"ZIUA DOMNULUI" este solutia aleasa de Dumnezeu si comunicata profetului pentru a o face cunoscuta poporului acesta vinovat de o perfidie nemaiintalnita.
Daca va amintiti profetul Amos vorbeste de raspunderea ce o poarta cei ce-i apartin Lui. Tocmai de aceea Domnul va pune capat acestor abateri. Nu ar fi fost drept ca Israelul sa beneficieze doar de relatia lor stabilita cu Dumnezeu prin legamant si sa fie poporul legamantului Sau fara sa aibe parte de o judecata mai aspra ca Neamurile. Binecuvantarea Sa depindea de ascultarea lor, si nu de legatura istorica si ereditara.
5. Perspectiva optimista a Zilei Domnului
Totusi aceea zi nu este doar una de judecata, ci si una de speranta si rasplatire. De aceea, pe langa avertismentele severe de judecata Tefania ofera si promisiunile restaurari si binecuvantarii.
Tefania 3:18-20 ,,Voi strange pe cei intristati, cari sunt departe de adunarea sfanta, pe cei iesiti din sanul tau, asupra carora acum apasa ocara. Iata, in vremea aceea, voi lucra impotriva tuturor asupritorilor tai; voi izbavi pe cei schiopi si voi strange pe cei ce au fost izgoniti, si ii voi face o pricina de lauda si de slava in toate tarile unde sunt de ocara acum. In vremea aceea, va voi aduce inapoi; in vremea aceea, va voi strange; caci va voi face o pricina de slava si de lauda intre toate popoarele pamantului, cand voi aduce inapoi pe prinsii vostri de razboi supt ochii vostri, zice Domnul.``
Dumnezeu este atat un Dumnezeu al dreptatii si al sfinteniei, judecandu-i pe aceia care-i stramba caile, cat si Unul al dragostei si milei binecuvantandu-i pe aceia care i se dovedesc credinciosi.
Din nou revine in atentia noastra "teologia" ramasitei (vezi, ce se spune de un alt profet despre ea!)
In ciuda perspectivei intai deznadajduite asupra Zilei Domnului prin judecata Sa, Domnul va pastra si va salva o ramasita, un grup mic de oameni care-i vor sluji cu credinciosie. Aceasta nadejde este ca un adapost in mijlocul furtunii maniei lui Dumnezeu incurajand credinciosia celor alesi.
Tefania inseamna "ascunsul Domnului" si profetul vorbeste ca si cum ar fi fost un reprezentant al ramasitei credinciosilor - acei cativa oameni care vor ramane fideli lui Dumnezeu si credinciosi Cuvantului sau in timpul necazului care urma sa vina pe pamant. Ei vor fi ascunsi, cum au fost, de Dumnezeu insusi intre popoarele pamantului si, Dumnezeu va veghea asupra lor pentru a-i pastra in credinta in tot acest timp. Cartea profetului Tefania scrie despre acesti oameni, si in special despre acea zi care vine, ziua Domnului, care este viu descrisa de catre profet.
Ultimul capitol contine doua parti distincte ale ZILEI DOMNULUI: o zi de judecata cat si una de restaurare. Este clar ca Israelul beneficiaza de binecuvantarile continute in legamant.
Cei 5 "Eu voi" ai restaurarii
1. Eu voi strange
3:18 ,,Voi strange pe cei intristati, cari sunt departe de adunarea sfanta, pe cei iesiti din sanul tau, asupra carora acum apasa ocara.2. Eu voi lucra
3:19 Iata, in vremea aceea, voi lucra impotriva tuturor asupritorilor tai...3. Eu voi izbavi (mantui)
3:19 ... voi izbavi pe cei schiopi...4. Eu voi randui la lauda
3:19 ...si voi strange pe cei ce au fost izgoniti, si ii voi face o pricina de lauda si de slava in toate tarile unde sunt de ocara acum.
3:20 ...caci va voi face o pricina de slava si de lauda intre toate popoarele pamantului5. Eu voi aduce inapoi
3:20 In vremea aceea, va voi aduce inapoi; ...cand voi aduce inapoi pe prinsii vostri de razboi supt ochii vostri, zice Domnul.``
Aceasta judecata ca si descoperire a maniei lui Dumnezeu asupra rautatii lumii nu reprezinta unicul subiect al Zilei lui Dumnezeu si nici al mesajului acestui profet. Domnul isi va varsa mania asupra tuturor natiunilor exact cu scopul de a-si curati un popor al Sau extras dintre toate neamurile Pamantului si care sa-i cheme Numele. Acesta este conceptul "ramasitei". Lucru care a fost prevazut si de ap. Petru:
1 Petru 2:9-10 Voi insa sunteti o semintie aleasa, o preotie imparateasca, un neam sfant, un popor, pe care Dumnezeu Si l-a castigat ca sa fie al Lui, ca sa vestiti puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din intuneric la lumina Sa minunata; pe voi, cari odinioara nu erati un popor, dar acum sunteti poporul lui Dumnezeu; pe voi, cari nu capataserati indurare, dar acum ati capatat indurare.
De aceea, judecata nu vedem ca este tratata de Tefania ca fiind un scop in sine. Ceva de felul, "Domnu' distruge tot ca-i manios, asta e ... n-avem cum sa ne opunem!" trasand astfel o perspectiva pesimista, chiar disperata asupra existentei, ci judecata este chiar mijlocul prin care isi va purifica o "ramasita" si va inaugura Imparatia Sa dreapta in lume.
Aceasta judecata de purificare (sau, curatire), de care au vorbit si alti profeti, vedem ca in cartea lui Tefania ocupa un loc central.
"Fiecare judecata teribila a lui Dumnezeu din istoria lumii a fost un act sfant de pastrare (conservare) a ei." A.W. Tozer
Instituirea unui grai curat.
Acesta este calmul instituit dupa furtuna. De trei ori profetul vorbeste de o ramasita care va fi mantuita (2:3,7; 3:12-13), si de doua ori despre intoarcerea lor din robie (2:7; 3:20) toate incununate de instituirea unui grai curat si unitate in inchinarea adusa lui Dumnezeu, doua aspecte care lipsesc in zilele noastre mai ceva ca ploile in vara asta!
3:9 ,,Atunci voi da popoarelor buze curate, ca toti sa cheme Numele Domnului, ca sa-I slujeasca intr-un gand.Ieri am jucat un pic de fotbal intre blocuri, langa parc. Am fost uluit de cat de murdar poate fi limbajul unor adolescenti ai caror parinti precis sustin ca sunt crestini ortodocsi si ca ei il respecta pe Dumnezeu!
Auzim astazi un grai curat? Avem noi unitate in crestinism? Nu. Nu. Poate Papa de la Roma sa le instituie inainte de vreme? Nu. Este o treaba pe care doar Domnul o va face si numai dupa judecata!
Marea "OMISIUNE" cu motiv a lui Isus!
Comparand cu textul citit de Isus in sinagoga in Nazaret vedem ca Domnul nu a citit o portiune continuta in profetia lui Isaia, pasajul paralel celui din ev. dupa Luca, cap.4.
A uitat oare (lapsus)? Sau, l-a omis cu voie?
6A venit in Nazaret, unde fusese crescut; si, dupa obiceiul Sau, in ziua Sabatului, a intrat in sinagoga. S-a sculat sa citeasca, 17si I s-a dat cartea proorocului Isaia. Cand a deschis-o, a dat peste locul unde era scris: 18,,Duhul Domnului este peste Mine, pentru ca M-a uns sa vestesc saracilor Evanghelia; M-a trimes sa tamaduiesc pe cei cu inima zdrobita, sa propovaduiesc robilor de razboi slobozirea, si orbilor capatarea vederii; sa dau drumul celor apasati, 19si sa vestesc anul de indurare al Domnului.`` s 20In urma, a inchis cartea, a dat -o inapoi ingrijitorului, si a sezut jos. Toti cei ce se aflau in sinagoga, aveau privirile pironite spre El. 21Atunci a inceput sa le spuna: ,,Astazi s-au implinit cuvintele acestea din Scriptura, pe cari le-ati auzit.``Isaia 61:1-2 ,,Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, caci Domnul M-a uns sa aduc vesti bune celor nenorociti: El M-a trimes sa vindec pe cei cu inima zdrobita, sa vestesc robilor slobozenia, si prinsilor de razboi izbavirea; sa vestesc un an de indurare al Domnului, si o zi de razbunare a Dumnezeului nostru; sa mangai pe toti cei intristati;
Putem sa vedem clar ca Isus nu a mai inclus intentionat si ultima parte a promisiunii lui Dumnezeu pentru vremurile din urma si care privea o "zi de razbunare a Dumnezeului nostru". Nu a proclamat venirea acelei zile pentru ca in momentul citirii si implinirii de catre El a profetiei lui Isaia El inaugura un "astazi" care era ziua mantuirii si nu a razbunarii lui Dumnezeu, "astazi" care mai e valabil si ASTAZI!
Cineva a spus ca Dumnezeu nu judeca niciodata fara ca mai intai sa ofere sansa evitarii maniei Sale -- cu alte cuvinte, Dumnezeu este fair-play! Este ceea ce El a facut in Nazaret in aceea zi si ceea ce face si astazi. Dar cand va expira timpul harul, va inaugura ziua razbunarii.
Tefania este cel randuit de Dumnezeu sa reia aceasta tema a Zilei de razbunare a Dumnezeului nostru, chiar Isus Hristos Insusi a vorbit pe larg de ea descriind mai mult iadul decat cerul in lucrarea Sa pamanteasca si ambii prevad venirea ei sigura.
Totusi intre timp, Dumnezeu sa le deschida mintea si inima la cat mai multi ca sa fuga de mania acesta ce vine! Acum, pentru fiecare din noi se pot implini prematur aceste cuvinte ale profetului care privesc soarta viitoare a Ierusalimului:
Tefania 3:14-17 Striga de bucurie, fiica Sionului! Striga de veselie, Israele! Bucura-te si salta de veselie din toata inima ta, fiica Ierusalimului! Domnul a abatut de la tine pedepsele tale, a indepartat pe vrajmasul tau; Domnul, Imparatul lui Israel, este in mijlocul tau; nu trebuie sa te mai temi de nici o nenorocire! In ziua aceea, se va zice Ierusalimului: ,,Nu te teme de nimic! Sioane, sa nu-ti slabeasca mainile! Domnul Dumnezeul tau este in mijlocul tau, ca un viteaz care poate ajuta; se va bucura de tine cu mare bucurie, va tacea in dragostea Lui, si nu va mai putea de veselie pentru tine.
Retinand versetele cheie ale cartii puteti avea o imagine fidela a cartii profetului Tefania:
Tefania 1:14-18
14 Ziua cea mare a Domnului este aproape, este aproape si vine in graba mare! Da, este aproape ziua cea amarnica a Domnului, si viteazul tipa cu amar.
15 Ziua aceea este o zi de manie, o zi de necaz si de groaza, o zi de pustiire si nimicire, o zi de intuneric si negura, o zi de nori si de intunecime,
16 o zi in care va rasuna trambita si strigatele de razboi impotriva cetatilor intarite si turnurilor inalte.
17 Atunci voi pune pe oameni la stramtoare, si vor bajbai ca niste orbi, pentru ca au pacatuit impotriva Domnului; de aceea le voi varsa sangele ca praful, si carnea ca gunoiul!Tefania 2:1-3 Veniti-va in fire, si cercetati-va, neam fara rusine, pana nu se implineste hotararea-ca pleava trece vremea-pana nu vine peste voi mania aprinsa a Domnului, pana nu vine peste voi ziua maniei Domnului! Cautati pe Domnul, toti cei smeriti din tara, cari impliniti poruncile Lui! Cautati dreptatea, cautati smerenia! Poate ca veti fi crutati in ziua maniei Domnului.``
Tefania 3:14-17 Striga de bucurie, fiica Sionului! Striga de veselie, Israele! Bucura-te si salta de veselie din toata inima ta, fiica Ierusalimului! Domnul a abatut de la tine pedepsele tale, a indepartat pe vrajmasul tau; Domnul, Imparatul lui Israel, este in mijlocul tau; nu trebuie sa te mai temi de nici o nenorocire! In ziua aceea, se va zice Ierusalimului: ,,Nu te teme de nimic! Sioane, sa nu-ti slabeasca mainile! Domnul Dumnezeul tau este in mijlocul tau, ca un viteaz care poate ajuta; se va bucura de tine cu mare bucurie, va tacea in dragostea Lui, si nu va mai putea de veselie pentru tine.
1. John F. MacArthur, Jr., The MacArthur Study Bible, (Dallas: Word Publishing) 1997.
2. Bonar, Andrew A., Memoirs of McCheyne, (Escondido, CA: Ephesians Four Group) 1999.