Cum să-ţi găseşti iubirea vieţii

de Richard Krejcir

Cum să-ţi găseşti iubirea vieţii Partea a 2-a

Curtarea?

Deci, ce-ar trebui să facem în loc să mergem la întâlnire? Să curtăm!

Rezumat: Curtare, prietenie şi întâlnire

"A face curte" este o expresie pe care societatea noastră o ia în glumă, ca şi cum ar proveni dintr-o eră în care se presupune că nu a existat decât opresiune şi stagnare. Această expresie trezeşte frica de a nu fi în control în ce priveşte alegerea persoanei cu care ne căsătorim, frica de a intra într-o căsătorie nepotrivită şi lipsită de dragoste, în timp ce dragostea adevărată se îndreaptă spre altcineva, aşa cum se întâmplă în cazul "Romeo şi Julieta". Însă, curtarea din timpurile biblice - de-a lungul perioadei victoriene şi până la Primul Război Mondial - este modelul celei mai bune metode de aflare a partenerului de viaţă. Da, acest mod de a privi lucrurile nu ne este familiar, dar rămâneţi alături de mine în cele ce voi expune şi urmăriţi-mă cu atenţie! În curtare, părinţii erau principalii pioni, întrucât ei îşi cunoşteau cel mai bine copiii şi urmăreau ce era cel mai bine pentru ei. (Acest lucru te-ar putea speria, aşa cum m-a speriat şi pe mine, dar continuă să citeşti! Vei observa că de cele mai multe ori această metodă a funcţionat de minune; desigur, au existat şi jocuri de putere şi abuzuri.) Astfel că părinţii erau întotdeauna implicaţi în aranjarea căsătoriei. Contrar credinţei populare, cele mai multe dintre familii nu aranjau căsătoria fără acordul copiilor. Uneori, părinţii găseau potenţiali parteneri şi copiii erau consultaţi în privinţa lor. Dragoste cu de-a sila nu se poate şi nu s-a putut nici atunci; comportamentul uman nu s-a schimbat. Alteori, băiatul îl aborda pe tatăl fetei şi aranja căsătoria împreună cu acesta. Astăzi, ar trebui să aibă loc o schimbare majoră de mentalitate ca acest lucru să funcţioneze. Putem însă privi la principii - ele sunt aplicabile şi azi.

Cei mai mulţi oameni din Statele Unite au o idee clară, universal-acceptată despre cum să-ţi găseşti partenerul de viaţă - mergând la întâlnire! Ştiaţi că acest fenomen este relativ recent în istorie, avându-şi începuturile prin anii '50? Timp de secole, pe când divorţul era aproape inexistent, oamenii erau mai întâi prieteni, apoi, dacă unul sau amândoi deveneau interesaţi, se "curtau". Nu este nimic greşit în a merge la întâlnire. Problema e cum priveşti întâlnirea. Dacă ea se desfăşoară în acelaşi fel cu al majorităţii, după cum crezi tu de cuviinţă sau după modelul vechiului show de televiziune "Love Connection" (Legătura de dragoste) sau al altor show-uri, mai radicale, de astăzi, precum "Blind Date" (Întâlnire oarbă), "Change of Heart" (Schimbare de inimă) sau "Dating Story" (Povestea întâlnirii), ai să dai de necaz. Dacă ea se desfăşoară potrivit valorilor biblice, luarea deciziei corecte în ceea ce priveşte dragostea vieţii tale se va dovedi o aventură foarte frumoasă. Vei clădi o legătură trainică şi durabilă, în opoziţie cu una mizerabilă, care se va termina în câţiva ani cu divorţ.

Ce e greşit în faptul de a merge la întâlnire? (Efeseni 5:1-14)

Sunt multe tipuri de întâlnire şi multe modalităţi de a te întâlni cu cineva - la fel de multe câţi oameni sunt în această lume. Poate tocmai aceasta este marea problemă. Din moment ce fiecare are propria concepţie despre ce este bine şi ce este rău, nu există standarde, nici reguli, nici valori, nici cale dreaptă. Eu nu spun să nu mergi niciodată la întâlnire, pentru că nu este un lucru greşit, atâta timp cât cei doi trasează nişte limite şi rămân curaţi. Mai mult, dacă standardele perfecţiunii se aplică şi amândoi veţi căuta să vă cunoaşteţi, fără a face apel la jocuri de scenă, fără a încerca să vă ascundeţi adevărata fire, veţi proceda bine. Dar, aceasta nu sună a fi o întâlnire obişnuită, nu-i aşa?

Principalul lucru greşit în ce priveşte întâlnirea este tendinţa pe care o avem de a ne ascunde unul de celălalt. În Statele Unite, întâlnirea tradiţională are la bază pofta - se joacă teatru, se poartă măşti, se ascunde adevărata fire a omului, se caută ceea ce spun prietenii şi societatea. Făcând aşa, greşelile sunt ascunse, şi dai o impresie greşită despre tine. Făcând aşa, încerci să-l determini pe partenerul de întâlnire, care ulterior devine prietenul tău/prietena ta, apoi logodnicul tău/logodnica ta, să să te placă în continuare. Întâlnirea de tip distracţie este chiar mai greşită, întrucât urmăreşte propria satisfacţie - caută împlinire în cineva, sau în mai mulţi "cineva", care nu pot răspunde nevoii tale, sau urmăreşte satisfacerea propriilor dorinţe şi nevoi păcătoase.

Din acest motiv, nu ajungi niciodată să dezvolţi o legătură autentică, adâncă, plină de semnificaţie sau de impact cu persoana cu care mergi la întâlnire. Astfel că, atunci când te căsătoreşti cu ea, nici măcar n-o cunoşti. Nu deţii decât percepţia şi ideea pe care ţi le-ai format. Apoi, într-o bună zi te întrebi - cine este acest om? şi - vai! Eşti deziluzionat, rănit şi confuz, pentru că această persoană nu este ceea ce ţi-a părut a fi. Te-ai căsătorit cu o idee şi nu cu bărbatul sau femeia care era cel/cea mai bun/bună pentru tine. Porneşti astfel un proces de transformare a partenerului în idealul tău despre cum ar trebui să fie, şi, binenţeles, acest lucru nu se întâmplă niciodată. Prin urmare, ajungi frustrat, sătul şi sfârşeşti într-o relaţie superficială şi distantă, sau, cel mai rău, într-un tribunal - rănit, zdrobit, confuz, deziluzionat şi în afara planului minunat al lui Dumnezeu.

Gândeşte-te la întâlnire ca la un "standard dublu". Când mergi la întâlniri, mergi practic de la o persoană la alta, uneori te întâlneşti cu mai multe în aceeaşi perioadă, angajându-te în diferite forme de intimitate. Totuşi, chiar şi în societatea laică, atunci când oamenii se căsătoresc, aceste forme variate de intimitate precum locuirea împreună, sărutul, îmbrăţişarea, împărtăşirea emoţiilor, relaţiile intime, sexul şi chiar aducerea pe lume a copiilor sunt recunoscute ca fiind sacre între bărbat şi femeie. Mai mult, când încrederea este trădată printr-o acţiune de genul celor din cadrul întâlnirilor, celălalt este adânc rănit şi înspăimântat. Problema este că noi suntem obişnuiţi să trăim într-un anumit fel, şi, dintr-o dată ni se cere să ne conformăm unui set de criterii total diferit. Pentru cei mai mulţi oameni, chiar şi pentru creştini, acesta este un preţ prea mare de plătit.

Când practicăm mersul la întâlnire, presupunem că suntem liberi să luăm parte la privilegiile căsătoriei cu parteneri diferiţi. Aceasta fixează reguli de comportament pe care cei mai mulţi oameni nu le încalcă. Apoi, suntem surprinşi dacă un bărbat căsătorit sau o femeie căsătorită are o aventură, deşi acceptăm ca o persoană necăsătorită să aibă parteneri diferiţi în fiecare săptămână, de care să se lege atât fizic cât şi şi emoţional. Gândiţi-vă la acest lucru! Dacă vei da câte o parte din inima ta la fiecare Tom, Dick şi Harry / Debbie, Jane şi Kate, ce va mai rămâne pentru alesul/aleasa vieţii tale? Promiscuitatea frenetică, atât emoţională cât şi sexuală, te va mânca până la ultima fărâmă, şi, mai mult, va rămâne în tine, distrugându-te încetul cu încetul. Când ne dăm pe noi înşine cuiva, cea mai cumplită consecinţă este că ceea ce am dat nu se mai întoarce niciodată la noi. În cel mai fericit caz, ne vom micşora. Întâlnirile ne fac să fim prea vulnerabili. Mulţi oameni care merg la întâlnire se poartă ca şi cum ar fi căsătoriţi. Mai întâi locuiesc împreună, sau se poartă ca şi cum ar fi căsătoriţi, fără a avea însă protecţia angajamentului sau fără a se cunoaşte cu adevărat unul pe altul. Gândeşte-te la acest lucru! Mergi la întâlnire cu un străin pe care nu ajungi niciodată să îl cunoşti, petreceţi mult timp împreună, vă dăruiţi inimile unul celuilalt - şi toate acestea fără vreun angajament sau legământ pe viaţă.

Dacă eşti un copil al lui Dumnezeu, mântuit prin harul Său, trebuie să înţelegi că eşti foarte special, la fel şi persoana cu care te vei căsători. Noi suntem proprietatea Lui deosebită. Aşa că, înainte de a spune acel "Da" şi de a vă da inimile unul celuilalt, fii conştient cine eşti în Cristos. Pentru că eşti copilul lui Dumnezeu, atunci când te angajezi într-un comportament sexual inadecvat, fie că e vorba doar de flirt sau sărut, acest lucru îţi jefuieşte viitorul partener de viaţă şi Îl jefuieşte pe Dumnezeu. Este un lucru foarte periculos şi, datorită lui, cei mai mulţi suferă după ce legătura se rupe. Ajunge să fie o invitaţie la a pierde o parte din tine şi a fura de la Dumnezeu şi de la viitorul soţ/ viitoarea soţie. Gândeşte-te la flirt! Nu faci decât să-l inviţi pe celălalt să se simtă atras de tine, să te dorească fizic - şi asta înainte ca să aparţineţi unul altuia. Îl faci practic pe celălalt să păcătuiască şi să dorească ceva ce nici tu, nici el/ea nu puteţi avea - ceva sfânt, pus deoparte pentru Dumnezeu.

Joaca de-a întâlnirea nu presupune valori sau principii biblice. Te miri apoi de ce eşti rănit! În ce priveşte curtarea, aceasta presupune pregătirea ta şi a viitorului partener în vederea încheierii legământului căsătoriei. Aceasta este o fortăreaţă, este castelul care protejează, pentru că este zidit cărămidă cu cărămidă. Cărămizile sunt făcute dintr-un material care clădeşte o legătură fără mortar de suprafaţă, ce-ar putea provoca prăbuşirea castelului de îndată ce o bucată dură ar lovi în el. Căsătoria este hotarul care te protejează împotriva deschiderii şi vulnerabilităţii tale. Nu eşti convins? Vorbeşte cu cineva care tocmai a rupt o legătură. Uneori rana rămâne deschisă ani la rândul, alteori nu se închide niciodată.

Iată aici alte câteva lucruri greşite vizavi de întâlnire:

- Întâlnirea promovează pofta şi duce la promiscuitate sexuală.
- Întâlnirea promovează un model de dragoste egoist, care este slab şi nebiblic.
- Întâlnirea înlătură prietenia vitală şi stadiul "cunoaşterii dincolo de aparenţe".
- Întâlnirea promovează o legătură permanentă, între doi oameni care nu sunt rânduiţi unul pentru celălalt şi care nu-şi vor petrece viaţa împreună.
- Întâlnirea devalorizează rolul real al intimităţii şi al sexului din cadrul căsătoriei.
- Întâlnirea învaţă oamenii să rupă legătura atunci când apar situaţii dificile, atitudine care continuă în căsătorie şi iniţiază divorţul.
- Întâlnirea promovează comparaţia cu standardele lumii, standarde nebiblice şi nerealiste, pe care puţini le ating, dacă nu chiar nimeni; nici chiar celebrităţile, cu toţi banii, toată puterea şi influenţa lor, realmente nu ating standardele pe care le susţin!
- Întâlnirea conduce la sentimente false când e vorba de intimitate şi ignoră angajamentul real.
- Întâlnirea promovează creşterea apetitului în materie de varietate şi schimbare, lucru care va duce la creşterea dorinţei de a schimba partenerul şi la nemulţumire în căsătorie.
- Întâlnirea distruge prietenii şi chiar părtăşia cu cei din biserică, făcându-i pe creştini străini unii faţă de alţii şi astfel ineficienţi pentru o slujire în grup.
- Întâlnirea confundă legătura fizică cu dragostea.
- Întâlnirea te face să respingi ajutorul oamenilor care te cunosc cel mai bine, cum sunt părinţii şi mentorii - care te încurajează să nu iei decizii bazate pe poftă, ce duc la relaţii efemere.
- Întâlnirea izolează un cuplu de alte legături necesare, inclusiv de biserică şi de părinţi.
- Întâlnirea distrage atenţia tinerilor adulţi de la educaţie şi de la pregătire pentru viitor.
- Întâlnirea creează un mediu artificial pentru evaluarea caracterului celeilalte persoane.
- Întâlnirea nu te pregăteşte pentru realităţile căsătoriei, deoarece între cei doi se ascund lucruri şi se neagă probleme şi potenţiale probleme, până când este prea târziu.
- Întâlnirea poate crea nemulţumire şi poate respinge darul lui Dumnezeu de a rămâne celibatari, pentru cei care au acest dar.

Acum ştii ce este greşit vizavi de întâlnire. Să privim greşelile vizavi de dragoste, sau de felul în care cultura noastră interpretează dragostea. Cei mai mulţi oameni caută definiţii în cântecele de dragoste, în poezii, la TV şi în filme, dar rar în viaţa reală sau în Cuvântul lui Dumnezeu!

Cei mai mulţi oameni cred că dragostea este cel mai important lucru în căsătorie, sau cel mai important motiv pentru a te căsători.

Dacă le întrebi pe cele mai multe cupluri care s-au logodit sau sunt pe cale să se logodească, de ce se căsătoresc, îţi vor spune: "Ei bine, suntem îndrăgostiţi." În urma cercetării Cuvântului şi după mai bine de douăzeci de ani de consiliere, mi-am ridicat problema validităţii acestui motiv. Da, dragostea este esenţială. Dar, dacă asta e tot ce ai, vei sfârşi prin a nu mai avea nimic. Greşeala nr. 1 pe care oamenii o fac atunci când merg la întâlnire este că ei caută doar dragostea. Acest lucru comutează creierul lor în poziţia "ocupat" pentru orice altceva. Cei mai mulţi oameni, inclusiv creştinii, nu ştiu ce este dragostea. Alegerea partenerului de viaţă nu trebuie niciodată să se bazeze doar pe dragoste. Această discuţie ar putea părea deplasată de tot, dar gândiţi-vă la aceste lucruri! Aţi văzut vreodată o relaţie care să funcţioneze bazată fiind doar pe dragoste? Nu, nici măcar în cazul vedetelor de cinema sau TV, care au asigurate toate celelalte lucruri, nici în cazul interpreţilor care cântă despre dragoste.

Cei mai mulţi oameni care se căsătoresc, dacă nu chiar toţi, o fac din dragoste; totuşi, cel puţin 50% divorţează în mai puţin de cinci ani. Prin urmare, ce se întâmplă cu dragostea? Dacă dragostea e tot ce avem nevoie, atunci n-ar fi trebuit să meargă? De ce n-a funcţionat? Pentru că n-a existat niciodată dragoste adevărată acolo, au înţeles greşit ce este dragostea sau nu au avut nimic altceva decât dragoste, astfel că a apărut un gol uriaş în legătura lor. Dragostea n-ar trebui să fie calul din faţa căruţei. Dragostea trebuie să fie un rezultat şi nu cauza pentru care te căsătoreşti. Dragostea este rezultatul unei căsătorii bune şi nu combustibilul care-i dă naştere. Dragostea este o roadă spirituală, care vine dintr-un caracter şi un angajament reale, evlavioase, care se combină în mod sinergic cu celelalte trăsături pe care le dă Cuvântul. Când celelalte ingrediente ale unei relaţii bune sunt corecte, atunci apare şi dragostea.

Miturile iubirii:

Dragostea cucereşte totul!
Dragostea e tot ce ai nevoie!
Dacă este dragoste adevărată, vei ştii imediat!
Domnul sau doamna "Potrivit/ă" te va împlini în totalitate!
Atracţia sexuală puternică este semnul dragostei adevărate!
Dacă iubeşti cu-adevărat pe cineva, vei face sex cu el/ea în mai puţin de o lună de la prima întâlnire!

Atunci când avem aceste idei despre dragoste drept şablon pentru evaluarea şi alegerea partenerului, vom da de atâta necaz de cât au dat cântăreţii şi actorii care au făcut aceste afirmaţii. Încă nu eşti sigur de acest lucru? Urmăreşte-le biografiile pe canalele de televiziune! Aceste idei ne vor îndrepta gândurile spre basm şi nu spre Biblie sau spre realitate. Vom crede că suntem îndrăgostiţi atunci când suntem plini de idei greşite despre dragoste, cuplate cu poftă şi dorinţă. Astfel, vom crede că aceste afirmaţii sunt posibile, realizabile şi reale. Însă, ele ne vor împinge spre mari greşeli şi ne vor ghida eronat nu numai pe noi, ci şi pe cei din jurul nostru.

Ideile greşite cu privire la întâlnire şi la dragoste vor avea consecinţe grave, care e posibil să afecteze generaţii întregi, întrucât ne afectează pe noi, pe cealaltă persoană, pe copii, ambele familii, familiile lărgite, prietenii, biserica şi, desigur, pe Domnul. Alegerea pe care o faci nu este doar alegerea ta, pentru că nu te afectează numai pe tine. De aceea, fii cu băgare de seamă să alegi înţelept, bazat fiind pe Scriptură şi nu pe idei false şi poftă! (1 Cor. 7:32-35 Atenţie deosebită în dreptul versetului 35!)

Obiectivul tău nu este acela de a căuta împlinire sau dorinţă, ci de a alege partenerul cu care să trăieşti într-un devotament neştirbit faţă de Domnul. Acest lucru va aduce plinătatea datorită căreia casa ta Îl va reflecta pe Dumnezeu, va sluji spre gloria Lui şi va fi un exemplu pentru cei din jurul tău (Iosua 24:14-15). Dar cum rămâne cu atracţia? Ei bine, dacă faci curte, urmând principiile biblice, şi nu sunteţi atraşi unul de celălalt, este un semn că ceva nu e în ordine.

Ce înseamnă a face curte? (Osea 2:19-23)

Curtarea are ca prim obiectiv clădirea unei relaţii de prietenie cu persoana de care eşti interesat, progresează mult mai încet, prinde rădăcini tot mai adânci şi tot mai puternice şi elimină alte persoane potenţial periculoase, toxice sau nepotrivite pentru tine. Ea priveşte la caracter şi nu doar la aparenţe; caută o legătură reală, fără măşti, fără jocuri. Curtarea diferă de întâlnire întrucât caută o apropiere mai întâi prin prietenie, în timp ce întâlnirea vizează o întrecere, o competiţie. Curtarea este o explorare deschisă şi onestă a vieţii, a personalităţii, a greşelilor, a dorinţelor, a idealurilor şi a familiilor celor doi, care se dezvoltă şi creşte îndreptându-se spre logodnă şi apoi spre căsătorie. Curtarea presupune căutarea unui partener în vederea căsătoriei; prin urmare, curtezi pentru a vedea dacă persoana respectivă este cea potrivită pentru tine şi pentru a vedea dacă este vreun motiv pentru care n-ar trebui să te căsătoreşti. Logodna nu este doar un timp în care se planifică nunta; este un timp în care vezi dacă sunteţi cu adevărat compatibili. Dacă nu sunteţi, atunci rupe-o înainte de a fi prea târziu! Să nu-ţi fie teamă s-o rupi, chiar în ultimele zile ale ei! Altfel, vei duce o viaţă nefericită, în cel mai rău caz, iar în cel mai bun caz, vei depune mult efort şi multă răbdare pentru a o face să funcţioneze. Iată de ce trebuie urmat modelul curtării.

În timpul curtării, pantalonii şi bluzele rămân la locul lor! Trasezi linii şi bariere asupra cărora amândoi cădeţi de acord, "zone care nu trebuie atinse", şi eu personal cred că nici măcar sărutul nu ar fi indicat înainte de logodnă. Relaţiile sexuale au loc abia după căsătorie. Mai mult de-atât, n-ar trebui să existe "descifrări" prea extinse înainte de logodnă, sau, chiar mai bine, înainte de angajamentul căsătoriei.

Curtarea caută intimitatea adevărată şi clădirea unei relaţii solide, pe viaţă, pe când întâlnirea rămâne la nivel de distracţie şi ascunde cel mai important proces, acela de cunoaştere a persoanei în mod real. Ai putea compara întâlnirea cu mersul la un bufet ieftin în care găseşti hrană searbădă, învechită, nepotrivită nici pentru o pisică rătăcită. Nu faci decât să "alegi ici şi colo", în încercarea de a-ţi satisface foamea, dar nu cauţi niciodată cu adevărat un meniu real (joc de cuvinte intenţionat). Curtarea este un restaurant de înaltă clasă, în care te delectezi, cauţi ce este mai bun şi savurezi mâncarea. Curtarea ia lucrurile încetul cu încetul, evită jocuri şi atitudini care sfârşesc cu inimi zdrobite şi răni.

Ca persoană necăsătorită, în Cristos, trebuie să ai pace. Nu te poţi aştepta ca cineva să umple golul sau dorul din inima ta, datorate stării precare de sănătate a emoţiilor şi dorinţelor tale. Scopul găsirii unui partener nu este acela de a umple golul singurătăţii tale, sau de a umple ceea ce lipseşte. Dacă acesta este motivul tău, atunci cauţi o persoană căreia îi este imposibil să facă acest lucru, întrucât doar Cristos îl poate face. Nu te poţi aştepta ca cel mai bun prieten să dea sens vieţii tale. Dacă faci aşa, atunci te arunci într-un bazin de apă mică, în co-dependenţă şi luptă. Doar Cristos oferă o viaţă plină de semnificaţie şi integritate. Nu te poţi aştepta ca perechea ta să facă acest lucru, pentru că acesta este rolul Mântuitorului. De aceea, trebuie să cauţi o relaţie cu legământ pe viaţă. Relaţiile autentice sunt clădite pe intimitate, sunt bazate pe încredere, comunicare, beneficiu reciproc şi altele asemenea. Întâlnirea nu va clădi o relaţie de durată, pentru că intimitatea adevărată nu va fi clădită, ci mai degrabă înlocuită cu sex ieftin şi dorinţe personale. O legătură-legământ nu caută cale de ieşire, nici nu renunţă uşor, ci rămâne fidelă scopului pe care-l are - de a face ca totul să meargă, aşa cum a făcut şi Dumnezeu cu noi!

Atunci când deveniţi mai întâi prieteni, nu e nevoie să consumi foarte mult timp şi energie în vederea dezvoltării prieteniei cu persoana cu care ieşi. Acest lucru va elimina jocurile şi ascunzişurile spre care tindem să înclinăm. Dacă treci peste stadiul de prietenie, atunci clădirea relaţiei va fi mult mai dificilă şi cu mult mai complicată.

Obiecţiile obişnuite aduse curtării

Când mă adresez persoanelor necăsătorite, primesc adesea aceste obiecţii vizavi de curtare: "Nu-i nimic greşit în a merge la întâlnire; face parte din cultura noastră." sau "Dacă nu merg la întâlnire, de unde să ştiu cum să abordez o persoană de sex opus?" şi "A merge la întâlnire este singurul mod de a cunoaşte bărbaţi şi femei." Şi, în cele din urmă, "Poate o fi având curtarea succes acum 100 de ani, dar în societatea modernă n-am şansa de-a-mi întâlni viitorul partener decât mergând la întâlniri."

Prima obiecţie se foloseşte de presupoziţia că nu vom putea cunoaşte alte persoane sau nu ne vom putea relaţiona la alţii, decât mergând la întâlnire. Acest lucru nu este adevărat, pentru că repetăm mereu şi mereu aceleaşi lucruri. Oamenii învaţă rareori ceva din joaca de-a întâlnirea, pentru că sunt prea ocupaţi cu purtarea măştii şi cu jocul de scenă. Când suntem ocupaţi cu ascunderea adevăratei noastre firi, încercând să-l facem pe celălalt să ne placă, nu facem decât să ne conformăm - şi nu învăţăm nimic. În timp ce suntem atât de ocupaţi cu modelarea personalităţii noastre după personalitatea celuilalt, sfârşim prin a nu schimba nimic în noi. În plus, ne distrăm - deci nu ne interesează învăţarea. De obicei, acesta este ultimul lucru care se ia în calcul. Stai de vorbă cu cei care au avut multe relaţii şi vezi dacă s-a schimbat ceva în comportamentul lor! Vei observa că nu s-a schimbat nimic. Mai mult, dacă aceasta ar fi fost adevărat, am fi văzut rata divorţului scăzând drastic în ultimii cincizeci de ani, pentru că-n aceşti ani a devenit mersul la întâlnire tot mai popular. Situaţia reală este însă contrară acesteia. Am fi văzut şi căsătoriile devenind tot mai solide şi mai sănătoase, dar, este, de fapt, exact pe dos. Am fi văzut scăzând şi rata violurilor, dar, în realitate, ea a crescut exponenţial comparativ cu creşterea populaţiei. Dovada empirică şi experienţa personală vor arăta în mod clar că, mergând la întâlnire, nu învăţăm despre sexul opus. Învăţăm aceasta mai întâi prin prietenie, prin ascultarea, înţelegerea şi descoperirea celuilalt.

Ok, m-aţi prins acum, vă gândiţi voi. Cum putem să ne întâlnim partenerul fără a merge la întâlnire? Să fim serioşi! Chiar crezi că vei întâlni o persoană de bună calitate într-un bar, într-un club de noapte sau la o discotecă? Poate, dacă eşti chiar norocos, dar după mai bine de 20 de ani de consiliere, n-am văzut nici o căsătorie reuşită sau sănătoasă, care să fi început în asemenea circumstanţe. Nu vreau să pozez drept atotştiutor, pentru că în tinereţe şi mie mi-a plăcut să dansez, mi-au plăcut cluburile de noapte, dar n-am luat niciodată în calcul posibilitatea găsirii soţiei mele acolo; n-ar trebui să o faci nici tu. Tu trebuie să hotărăşti care este cel mai bun mediu şi cea mai bună situaţie în care poţi să iei o decizie cu privire la o anumită persoană, dacă are sau nu calităţile pe care le doreşti la viitorul tău partener de viaţă. Dacă vei cugeta la aceste lucruri, vei scoate cluburile din calcul.

Cum poţi să întâlneşti pe cineva? Bisericile, implicarea în diverse lucrări, recomandările din partea vreunei familii, şcoala, orele de muncă civică, grupurile de studiu, cluburile (cele bazate pe şcoală, comunitate, hobby), prietenii, prietenii prietenilor etc. - toate acestea sunt locuri excelente. Caută acele locuri unde nu există implicare emoţională şi nu te duce în niciun loc unde eşti forţat să nu fii tu însuţi! Aşa, poţi fi cel care eşti cu adevărat. Şi caută să cunoşti persoana mai întâi ca şi prieten! În acest fel vă puteţi cunoaşte adevărata personalitate a fiecăruia, vă puteţi cunoaşte felul de-a vă purta, ce vă place şi ce nu vă place. Atunci îţi vei putea da seama cum acţionează persoana respectivă într-o mulţime de împrejurări, şi la fel şi ea. Veţi vedea dacă vă potriviţi şi dacă aveţi lucruri în comun. Dacă faci acest lucru înainte de a începe o relaţie, vei fi cu mult înaintea celor care practică mersul la întâlnire şi-ţi va fi cu mult mai bine.

Deci, este întâlnirea un lucru bun deoarece cultura noastră este aşa cum este? Ia în considerare şi faptul că tot cultura noastră e cea care spune că e în ordine dacă întreţii relaţii sexuale cu mai mulţi parteneri şi dacă trăiţi împreună de la început. Prin urmare, ai de gând să urmezi o cultură coruptă sau adevărul lui Dumnezeu? Biblia face referire clară la modul în care să ne dezvoltăm relaţiile. Când umblăm împotriva adevărului lui Dumnezeu, ne provocăm singuri căderea, frângerea, durerea, suferinţa inutilă şi tulburarea.

Cum se curtează? Paşi de urmat în curtare. Lista curtării:

Pasul I: Găsirea celuilalt şi cunoaşterea lui

Anii dinaintea căsătoriei nu sunt ani pierduţi. Bucură-te de ei! Foloseşte-i pentru a lucra la caracterul tău, la legăturile tale, la creşterea ta în Domnul şi ca timp de pregătire pentru căsătorie. Dacă simţi că nu vrei sau nu ai nevoie să te căsătoreşti, atunci nu o fă. E posibil să ai darul celibatului. Biblia ne cheamă să fim consacraţi şi sfinţi înaintea Domnului. Aceasta înseamnă a te gândi la scopul şi la voia Lui, înseamnă a-L căuta mai întâi pe Cristos şi împărăţia Lui şi nu interesul tău. Trebuie să-ţi afli darurile spirituale şi chemarea. Trebuie să ajungi mulţumit, în starea în care eşti, înainte de a căuta pe cineva. Cum poţi să vezi clar locul în biserică şi în lume al viitorului partener de viaţă, dacă tu nu-l ştii pe-al tău?

- Caută un potenţial partener privind la calităţi.

- Caută să fiţi mai întâi prieteni. Clădeşte o relaţie de prietenie - aceasta este prioritar - şi ea va pune temelia întregii relaţii. În acest fel, veţi ajunge să vă cunoaşteţi unul pe altul într-un mod mai profund şi mai real.

- Trebuie să fie un creştin consacrat, nu doar mântuit; trebuie să împărtăşească aceeaşi teologie şi aceleaşi aspiraţii către creşterea spirituală ca tine. (2 Cor. 6:14)

- Amândoi aveţi nevoie să creşteţi în Domnul, să vă bucuraţi mergând la biserică, să vă bucuraţi în slujirea voastră faţă de Dumnezeu şi faţă de alţii şi să fiţi membri fideli ai unei biserici.

- Nu poţi intra într-o relaţie sau în căsătorie cu speranţa că nevoile tale şi ale celuilalt vor fi împlinite.

- Fiţi gata să vă spuneţi unul altuia greşelile şi să lucraţi la îndreptarea lor înaintea lui Dumnezeu, sau, dacă este necesar, apelând la ajutorul unui pastor sau al unui consilier.

- Nu te grăbi şi nu fi prea înflăcărat. Lasă ca legătura să se formeze încet, în decurs de luni de zile, de ani (cel puţin doi).

- Fii întotdeauna autentic şi permite caracterului şi roadelor Duhului Sfânt să se manifeste prin tine, fiind astfel plin de respect şi curtoazie faţă de partenerul tău. Dacă în mod natural nu eşti curtenitor sau respectuos, atunci nu te preface, ci, mai degrabă, lasă-L pe Domnul să Se ocupe de tine înainte de a te aventura în legătura cu alţii.

- Nu intra într-o relaţie pe termen lung de prea tânăr! Trebuie să înveţi mai întâi despre Dumnezeu şi despre tine. Capătă experienţă în clădirea altor legături, cu alţi oameni, înainte de a căuta căsătoria.

- Cunoaşte-ţi punctele slabe, trecutul şi potenţialele răni şi tratează-le! Dacă unul dintre voi suferă încă de pe urma unor traume din copilărie sau ca adult, va fi deficitar în clădirea unei relaţii. Mai întâi, recapătă-ţi sănătatea emoţională!

- Nu căuta o relaţie doar pentru a-ţi mulţumi familia, prietenii sau pe altcineva.

- Fii plin de entuziasm în ceea ce priveşte cunoaşterea celuilalt şi nu fi superficial! Pune întrebări pătrunzătoare şi nu aştepta răspunsuri nerealiste!

- Nu încerca să curtezi mai mult de o persoană în acelaşi timp! Mai mult, lasă să mai treacă timp până la următoarea relaţie. Să nu crezi că trebuie să fii angajat într-o relaţie pentru a fi împlinit.

- Potenţialul partener nu trebuie să fie perfect, pentru că nimeni nu este perfect, dar amândoi trebuie să doriţi să creşteţi şi să vă maturizaţi.

- Trebuie să înveţi cum să rezolvi conflictele şi diferenţele fără mânie.

- Asigură-te că amândoi ştiţi cum să trataţi problema banilor. Formează-ţi o concepţie biblică referitor la organizarea bugetului şi rezolvarea datoriilor. Cele mai multe conflicte în căsătorie se nasc din cauza finanţelor.

- Nu te aştepta ca viitorul partener de viaţă să-ţi împlinească nevoile, de orice natură, în locul lui Dumnezeu. Aminteşte-ţi de angajamentul şi legământul pe care le-ai făcut cu Dumnezeu - şi anume că, din moment ce eşti creştin, eşti sfânt şi pus deoparte pentru un scop mai înalt. Rămâi neîntinat din punct de vedere sexual până la căsătorie. Dacă ţi-ai încredinţat inima lui Dumnezeu, atunci ea Îi va fi consacrată (Gal. 2:20-21).

- Cunoaşte felul de a fi al persoanei de care eşti interesat, observându-i inteligenţa, personalitatea, idealurile, maturitatea spirituală, caracterul, viziunea politică, modul de a privi copiii - cum trebuie crescuţi, chimia de la bază (cum vă potriviţi şi vă relaţionaţi), chiar şi aparenţele - fii realist!

- Nu căuta o persoană care să-ţi fie exact opusul. La început este posibil să te atragă, dar în curând te va respinge.

- Dezvoltă un punct de vedere sănătos cu privire la dragostea şi intimitatea despre care vorbeşte Biblia.

- Înţelege că "joaca de-a întâlnirea" este un joc periculos - te va jefui atât pe tine, cât şi pe viitorul tău partener de viaţă şi pe Dumnezeu. Fie că eşti prădătorul, fie că eşti prada, vei fi rănit şi te vei micşora în urma întregului tablou al întâlnirii.

- Înainte de a te logodi, ar trebui să ţii ascunsă în inimă o parte din emoţiile şi sentimentele cele mai expresive.

- Ascultă de familia ta şi de mentorii maturi în care ai încredere.

- Dumnezeu ne cheamă la curăţie, aşa că rămâi pur/pură! (1 Tesaloniceni 3:11-13; 4:1-8)

Pasul II: Perioada logodnei

Păstrează-ţi emoţiile cele mai intime pentru această perioadă. Bucură-te de logodna ta. Aceasta este perioada în care descoperi cât de bine lucraţi împreună, în care soluţionaţi probleme şi plănuiţi un eveniment major. Dacă este doar un timp de stres şi haos, atunci trebuie să vă opriţi şi să vă întoarceţi la pasul 1. Lucrurile NU vor merge mai bine când veţi fi căsătoriţi! Aceasta este perioada când problemele ascunse, ce ţin de personalitate, ori probleme induse de stres ies la suprafaţă; dacă nu le puteţi depăşi împreună, cu siguranţă nu veţi putea face acest lucru nici în căsătorie. De aceea, este nevoie de voinţă pentru a lucra cu şi mai multă râvnă la clădirea legăturii voastre. Înscrieţi-vă la un curs bun de consiliere maritală, luaţi parte la o conferinţă pe această temă, sau retrageţi-vă. Cei mai mulţi oameni cred că, odată ce eşti logodit şi ai intrat în presiunile şi cheltuielile familiale şi sociale, trebuie să te căsătoreşti - GREŞIT! Această perioadă nu este o garanţie că cei doi se vor căsători - este un timp în care ei trebuie să se asigure că sunt potriviţi unul pentru altul. Dacă vă forţaţi unul pe altul sau îngăduiţi altora să facă presiuni asupra voastră, e posibil să sfârşiţi într-o relaţie greşită. Este cu mult mai bine să rămâi cu o inimă frântă după ruperea logodnei decât o viaţă întreagă într-o căsnicie nereuşită. Reţineţi acest lucru! Dumnezeu deţine controlul! El are un plan. Fii pe aceeaşi undă cu planul Lui, nu cu al tău!

Pasul III: O căsnicie foarte fericită (Cânt. 3:4)

- Dacă vreunul dintre voi nu este de acord cu cele ce am vorbit până acum, veţi ajunge într-o relaţie extrem de tensionată şi şansele de succes sunt o rată de divorţ de 50%. Din căsătoriile rămase, cele mai multe sunt mizerabile. Prin urmare, cugetă la cât este de important să te aduni înainte să spui "Da!"

- Fă un legământ prin care alegi să umbli prin credinţă în Cristos, în supunere faţă de Domnul: "Aleg să fiu umplut de Duhul Sfânt. Dacă fac această alegere, aleg şi să-mi iubesc şi să-mi cinstesc tovarăşul de viaţă." (Galateni 5:22-26)

Problemele ce ţin de curtare:

Acest model este de departe cel mai bun pentru aflarea iubirii de-o viaţă, pentru că este ceea ce ne învaţă Biblia. Dar acest lucru nu înseamnă că nu vom mai întâmpina probleme, pentru că trăim într-o lume căzută şi păcătoasă, într-o biserică imperfectă şi într-o comunitate de creştini care nu urmăreşte întotdeauna voia lui Dumnezeu şi principiile Lui. Dar, experienţele mele cu privire la mersul la întâlnire, la ieşirea cu prietenul/prietena, la cluburi, la logodna care are loc doar pentru a se rupe m-au lăsat uluit şi confuz. Am mers pe drumul cu care se mândrea societatea şi n-am ajuns nicăieri. Astfel că, pe când eram la seminar, am studiat cu atenţie aceste două lucruri - întâlnirea şi curtarea - şi am văzut potenţialul curtării. Am învăţat apoi pe mulţi ceea ce eu însumi învăţasem, adresându-mă grupurilor de tineri necăsătoriţi, la sfârşitul anilor '80, şi am şi practicat aceste lucruri. În plus, după ce m-am adunat şi am urmat calea curtării /principiile biblice pe care vi le-am împărtăşit şi vouă, Dumnezeu a adus în viaţa mea "marea dragoste" şi ne-am căsătorit în 1995. Dacă m-aş fi căsătorit cu o altă femeie, dintre cele pe care le-am vânat, cunoscându-le aşa cum le cunosc astăzi, aş fi ajuns extrem de nefericit. Principiile şi planul lui Dumnezeu au fost mult mai bune decât ale mele. Aşa că, încredeţi-vă în El şi în căile Lui!

Care sunt potenţialele problemele?

Cele dintâi ar putea veni de la părinţii tăi! Părinţii buni sunt capabili să intuiască problemele şi necazul în care te-ai putea băga. De aceea, în modelul de tip curtare, ei sunt cei dintâi participanţi la căutarea şi alegerea partenerului tău. Când te împotriveşti ţipând "nu, nu, nu!", gândeşte-te la ce faci. Cine te iubeşte şi cine te cunoaşte cel mai bine? Datorită îndoielilor care ar veni din partea societăţii, datorită faptului că sunt ocupaţi, datorită faptului că Isus Cristos nu este urmat ca şi Domn, sau pur şi simplu ca şi creştini, cei mai mulţi creştini necăsătoriţi au dat deoparte acest rol vital pe care îl au părinţii. Dacă părinţii se înşală sau refuză să privească lucrurile în lumina principiilor biblice, trebuie să fii de două ori mai atent şi să discerni lucrurile. Caută un mentor, un lider al bisericii sau un pastor care este matur spiritual, care să te ajute să dai înapoi şi să te ferească de "petiţionari necalificaţi". De asemenea, chiar dacă părinţii nu sunt creştini, ei te cunosc totuşi şi au uneori discernământ în ceea ce te priveşte. Chiar dacă părinţii tăi nu vor să te căsătoreşti cu acea persoană şi tu crezi că ei nu sunt suficient de maturi să discearnă lucrurile, sau nu sunt creştini, totuşi ascultă-i şi ia aminte la sfatul lor! Ei au încă autoritate spirituală asupra ta şi, în cele mai multe cazuri, urmăresc ce este mai bine pentru copilul lor. Vorbesc din experienţă când vă spun că am întâlnit foarte rar părinţi care să greşească. Chiar dacă nu sunt părinţi ideali, singura ta preocupare să fie aceea de a fi extrem de atent şi de a discerne lucrurile - caută un mentor!

Familia celuilalt: Trebuie să ştii că atunci când te căsătoreşti cu cineva, te căsătoreşti cu întreaga lui/ei familie. Dacă familia nu te place, află care este motivul şi ce nu este în ordine. Ascultă şi discerne lucrurile. Vezi ce poţi face pentru a îmbunătăţi situaţia. Fii sigur că aduci în rugăciune aceste lucruri şi cauţi ce este mai bine pentru amândoi şi pentru ambele familii. Reţine! Dumnezeu este suveran şi deţine controlul, chiar dacă părinţii nu sunt mântuiţi! Cere un sfat de la pastorul bisericii lor. Dacă familia nu este creştină, atunci consultă pastorul potenţialei tale perechi. Dacă primeşti binecuvântarea pastorului şi nu o primeşti pe cea a părinţilor, este posibil să te afli pe drumul cel bun. Caută îndrumare şi, ţine minte, dacă părinţii respectivi nu te plac, chiar dacă toate celelalte semne îţi dau undă verde, totuşi, vei avea probleme semnificative dacă nu îi vei câştiga de partea ta.

Unul dintre voi este divorţat: Căsătoria biblică este un legământ pe viaţă - de necălcat. Odată ce eşti căsătorit şi faci o greşeală, trebuie să rămâi totuşi de partea legământului şi să faci ca lucrurile să meargă. Chiar faptul în sine de a vă fi căsătorit unul cu altul presupune că a existat şi există o scânteie între voi; tot ce rămâne de făcut este să găsiţi modalitatea de a aprinde focul. Întrucât suntem fiinţe umane căzute, facem greşeli şi ne hrănim judecata rea. Din fericire pentru noi, Dumnezeu este un Dumnezeu al iertării şi al vindecării. Păcatul este în lume şi creştinii nu sunt imuni la greşeli. Dar, nu aceasta este problema, pentru că Biblia ne spune că, dacă nu divorţezi din motivele pe care le menţionează: infidelitate, abuz sau abandon, atunci nu te poţi recăsători. Prin urmare, caută sfatul înţelept al Bibliei şi, în rugăciunea ta, abandonează-te voii Lui şi nu voii tale. Apoi, dacă unul dintre voi sau amândoi aveţi copii dintr-o căsătorie anterioară, trebuie să iei în calcul nevoile lor - binecuvântări în plus, nevoi în plus.

Deficit de comunicare: Dacă îţi conduci curtarea după modelul american de întâlnire, nu vei clădi o relaţie solidă şi profundă. Trebuie să fii în stare să pui întrebări, să asculţi, să fii dispus să reflectezi, dispus la provocarea pozitivă, dispus să abordezi lipsurile, greşelile şi alte sfere deficitare din viaţa celuilalt. Înaintează încet şi dezvoltă mai întâi o relaţie de prietenie. Dacă nu vei face aşa, şi relaţia ta va face parte din rândul nenumăratelor relaţii din cultura noastră, caracterizate de lipsă de comunicare, răni şi nefericire.

A urma planul lui Dumnezeu nu este un lucru uşor. Calea lumii e uşoară. Dar, dacă tolerăm calea ei, acest "uşor" se va transforma rapid în răni şi haos. Prin urmare, ce este uşor va sfârşi prin a fi foarte dificil. Fără-ndoială, Dumnezeu are un plan minunat pentru tine, dar acest plan necesită efort, timp, angajament, risc şi predare de sine. El pleacă de la ceea ce crezi că ar fi bine şi corect şi ajunge la ceea ce este bine şi corect. Pune-ţi la inimă că aceste principii vor lucra şi te vor ajuta să-ţi găseşti dragostea vieţii tale, persoana pe care Dumnezeu ţi-o dăruieşte şi care este cea mai potrivită pentru tine. Se poate întâmpla repede, după cum poate dura ani de zile ca să-ţi găseşti perechea. Aminteşte-ţi caracteristicile dragostei din 1 Corinteni 13 şi aplică-le în timpul căutării tale. Fii răbdător. În acelaşi timp, nu te aşeza comod pe canapea, aşteptând. Trebuie să ieşi în prima linie, să-ţi asumi riscuri şi o eventuală respingere. Trebuie să mergi acolo unde se află persoana vizată. Lucrează asupra ta însuţi, fii deschis şi dispus la corectare! Dacă nu eşti dispus să îţi asumi riscul sau să lucrezi la caracterul tău, te vei alege cu puţină suferinţă în urma respingerii, cu mândrie pentru că nu ai dorit să-ţi modelezi caracterul - şi acestea îţi vor aduce o viaţă de suferinţă şi singurătate. Şi vei pierde ceea ce are Dumnezeu pentru tine.

Căsătoria şi familia creştină